Marcel Crihană

Profesor, scriitor, critic, istoric literar

Scriu cu uneori încrederea, alteori credinţa, uneori numai speranţa că undeva, cândva, este cineva care așteaptă să „mă” citească.

Autograf Marcel Crihană

Marcel Crihană - Profesor, scriitor, critic, istoric literar

Prezentare

Scriitorul Marcel Crihană s-a născut în familia lui Alexandru și a Marandei Crihană, în plin război, în anul 1942, pe meleagurile județului Galați, în Valea Mărului, „un sat în care cerul mângâie streşinile caselor nu numai cu privirea, iar sălciile de pe malul pârâului meu (Geru se numeşte) plâng zi şi noapte pentru plecarea mea într-o lume în care Frumosul înfloreşte în fiecare an şi rodeşte la un secol o dată”. Rămas orfan de tată încă de la vârsta de trei ani, și-a petrecut primii ani ai copilăriei sub oblăduirea blândă a mamei sale, amintirile acelor ani, când, spune scriitorul, „iubeam cu «disperare» şi un fir de iarbă verde, îmi «adoram» praştia şi merele furate de prin vecini, ronţăiam ca pe un deliciu un pai de secară alergând cu ochii norii ce desenau poveşti pe cerul albastru”, rămânându-i adânc încrustate în memorie, alături de conceperea unuia dintre primele sale poeme, despre fericirea pe care o simţea atunci când auzea „respiraţia uşoară, de prunc, a grâului crescând…”

Marcel Crihană şi-a manifestat „respectul constant pentru valorile de bază ale neamului nostru”, enumerând emoţionat, cu fiecare ocazie, o serie de dascăli din primii ani de școală de la care a primit „primele lecții pentru un viitor critic literar”, începând cu învăţătoarea Nina Contici, continuând cu profesorii Vasile Brânzei, Aniţa Palade, Ioana Avram, Emil Gavrilă, Niţă Petrache şi, nu în ultimul rând, cu profesoara de limba română Tincuţa Andronache.

Şi-a urmat studiile şi s-a maturizat departe de ceilalți patru frați ai săi, avându-i ca modele pe unii dintre profesorii care au contribuit la formarea sa, printre aceştia numărându-se, în perioada facultăţii, renumiţii oameni de litere ieşeni Constantin Ciopraga și Alexandru Husar, cu aceştia păstrând apoi legătura ani de-a rândul.

După absolvirea studiilor universitare la Iași, s-a reîntors ca profesor în localitatea natală, Valea Mărului, unde, ca „«filolog cu diplomă», produs al trudei [...] dascălilor de la Universitatea „Al.I. Cuza”, care sunt categoric «vipuri» ale ştiinţei literare şi lingvistice: Const. Ciopraga, Al. Husar, Vasile Adăscăliţei, Gavril Istrate, Mihai Drăgan, Ioan Constantinescu, Corneliu Dimitriu, Maria Platon, Elvira Sorohan, D. Irimia ş.a., de la care am învăţat tot ce ştiu – mai mult sau mai puţin temeinic – pentru îndeletnicirea de critic şi istoric literar”, și-a practicat cu convingere și pasiune profesia.

Înzestrat cu pricepere, dar şi cu energie şi putere de muncă, s-a impus în viaţa culturală a localităţii natale, remarcându-se ca animator cultural şi participant activ în comunitate, atât ca director al Căminului cultural, dar și ca profesor. A compus muzică și versuri unor cântece pentru copii, a scris și a regizat piese de teatru (unele prezentate la Concursul Național „Cântarea României”), s-a ocupat de organizarea de spectacole și seri culturale, s-a implicat direct în susținerea și dezvoltarea vieţii literare locale, de numele său fiind legată înființarea Cenaclului „Perpessicius”, a revistelor Vîrste și trepte și Orizont rural. În cele două reviste, pe care le-a şi redactat, a publicat fragmente de folclor local, cules cu pasiune de la bătrânii satului.

Înalta sa ținută morală şi profesională s-a regăsit şi în publicaţiile pe care le-a redactat, acestea constituind, pentru mulți dintre colaboratori, legătura cu cititorii, dar și modalitatea de a promova literatura românească contemporană.

La sfârșitul anilor ’80, Marcel Crihană a părăsit locurile natale pentru a se stabili în București, dar a rămas cu gândul „acasă”, de cele mai multe ori începându-şi conferinţele publice, expunerile la facultate, discursurile la diferite simpozioane sau mese rotunde cu menţiunea faptului că este vălmărean şi că datorează enorm locurilor natale şi oamenilor acestora. Îşi cucerea auditoriul „printr-o voce cu inflexiuni bărbătești de violoncel bine acordat” şi prin întreaga sa atitudine, „blândă și calmă la seminarii, explicând și provocând imaginația/ puterea de pătrundere a interlocutorului, dând impresia că-l aprobă, fără să-i impună un anume mod de gândire, lucrând asupra lui, modelându-l, în ajutor venindu-i imensa sa cultură pe care și-a asimilat-o pe-ndelete, cu trudă dar și cu har”.

Sub coordonarea științifică a cunoscutului istoric şi critic literar Dumitru Micu, profesorul Marcel Crihană a obținut titlul de doctor în filologie la Universitatea din București cu o lucrare excepțională, un volum original, cu reală valoare ştiinţifică, despre criticul literar Perpessicius.

Bazându-se pe cercetările și descoperirile sale, Marcel Crihană a realizat că „prin tot ce a gândit şi a înfăptuit, ca om şi ca scriitor, Perpessicius a fost şi rămâne un mare exemplu pentru noi. A merge pe urmele lui este o datorie oricât de greu ar fi urcuşul acesta spre culmile pe care a ajuns el. De acolo, din vârf, un soare blând ne trimite în sprijin o rază. S-o urmăm cu încredere”. Astfel apărea, în anul 1988, primul volum purtând semnătura lui Marcel Crihană, sub titlul „Perpessicius”, o antologie care reproducea „cronologic cele mai interesante opinii critice care s-au rostit în jurul personalităţii şi operei lui Perpessicius pe o durată de circa şase decenii (1926-1986)”.

Pe lângă preocupările literare legate de viaţa şi opera lui Perpessicius, Marcel Crihană a dat tiparului volume dedicate şi altor personalități ale literaturii românești, precum Bogdan Petriceicu Hasdeu, Vasile Alecsandri, Constantin Dobrogeanu-Gherea, Mihai Eminescu sau Alexandru Macedonski, iar în cărțile sale a consacrat memorabile pagini scriitorilor de referinţă ai literaturii române, începând de la Dosoftei, Ion Neculce, Dimitrie Cantemir, Costache Negruzzi până la Hortensia Papadat-Bengescu, Marin Preda sau Nichita Stănescu. De asemenea, a scris și a publicat de-a lungul anilor, în cărți și în reviste de specialitate, sute de articole, comunicări ştiinţifice, cronici literare, recenzii şi studii. Cu aceeaşi acurateţe a elaborat lucrări de limba română şi stilistică aplicată, singur sau în colaborare cu alţi autori.

În activitatea temeinică și diversificată de cercetare a operelor marilor scriitori s-a aplecat și asupra autorilor străini, printre cei cărora le-a acordat o importanță deosebită numărându-se Johann Wolfgang Goethe, Umberto Eco, Lope de Vega, Jean-Jacques Rousseau, Nicolas Boileau sau Nikos Kazantzakis.

Deşi este mai puţin cunoscut în calitate de poet, Marcel Crihană a ocupat un loc în spaţiul privilegiat al genului, mărturie stând și aprecierile lui Gheorghe Bulgăr: „Este o mare surpriză pentru cei care îl ştiu ca lingvist, să-l descopere pe Marcel Crihană ca poet. E ca şi când într-o fabrică plină de agregate, de metal, beton şi lemn, descoperim undeva în apropiere o minunată grădină de trandafiri”.

Neobosit emisar al culturii şi literaturii, creator desăvârșit, cu o bogată carieră literară, Marcel Crihană dezvăluia, într-un moment de evaluare a drumului său în viaţă: „m-am străduit, adică, să pun în slujba binelui şi a Domnului tot ce am făcut, iar dacă rezultatul nu a fost cel aşteptat, asta s-a datorat slăbiciunii, micilor mele neputinţe temporare, erorii, poate grabei de a ajunge mai repede acolo unde îmi propusesem”.

Chinuit de boală în ultima perioadă a vieţii, Marcel Crihană îşi mărturisea neliniştea în versuri: „Mă simt din ce în ce mai ostenit,/ La orice pas mă-mpiedic de o treaptă./ Câţi ani îmi mai dai, Doamne, de trăit/ În lumea asta-n veci neînţeleaptă?”. Destinul s-a oprit brusc pentru scriitorul Marcel Crihană, în cel de-al 68-lea an al existenţei sale, lăsând fără răspuns întrebarea sa: „Unde mă duc? Nu ştiu şi nici nu vreau să ştiu. Deasupra capetelor noastre este Cineva care poate răspunde exact la această întrebare... M-aş duce, totuşi, bucuros, într-o lume în care să nu văd nici o fiinţă omenească neştiutoare de faptul că pâinea cea de toate zilele se câştigă numai cu sudoarea frunţii...”.

Își doarme somnul de veci în comuna natală, așa cum și-a dorit, alături de părinți și de fiul său, Ioan, numele său fiind purtat de o stradă şi de Biblioteca Comunală din Valea Mărului. În memoria sa, la 25 februarie 2011, a fost lansat „Pietre de temelie”, primul volum din „Dicționarul membrilor atelierelor de creaţie Perpessicius-Crihană și ai redacției Editurii Perpessicius”. Anual, în cadrul Zilelor Editurii Perpessicius, s-a înrădăcinat tradiţia acordării Premiilor „Perpessicius-Crihană”, distincţii acordate membrilor Cenaclului „Perpessicius-Crihană” remarcați pentru preocupări speciale şi stilul ce îi distinge în peisajul genurilor de creaţie literară, critică şi istorie literară sau pentru studii în alte domenii umaniste.

Dascăl cu vocație, cunoscut lingvist, critic și istoric literar, poet şi publicist, Marcel Crihană rămâne în istoria literaturii de la Dunărea de Jos ca unul dintre scriitorii devotaţi literaturii şi limbii române şi meleagurilor gălăţene, ale cărui sfaturi, pline de miez, rămân la fel de valabile şi astăzi pentru cei care aleg să urmeze calea anevoioasă a scriiturii:

"Trebuie să înveți să nu ceri recunoștință pentru cântecele sau trudele tale și să ai cât mai multă răbdare cu cei pentru care le-ai săvârșit. Posteritatea va decide dacă unele dintre lacrimile tale sunt perle sau numai simplă apă sărată. Tu, nu te opri!

Scrie mereu, supraveghindu-ți cât poți de mult cuvintele care ți se îngrămădesc - și ca niște bijuterii, și ca niște pietricele oarecare de prund - sub condei. Este una dintre numeroasele taine ale artei adevărate. Însușește-ți-o!"

Biografie

Data şi locul naşterii: 18 mai 1942, com. Valea Mărului, jud. Galaţi

Data şi locul decesului: 6 aprilie 2010, București

Studii:

• studii gimnaziale în localitatea natală, Valea Mărului (1949-1956);
• Şcoala Tehnică din Tecuci (1964-1968);
• Facultatea de Filologie, Universitatea „Al.I. Cuza” din Iaşi (1968-1973).

Titluri ştiinţifice:

• doctor în filologie, cu teza „Opera lui Perpessicius”, susținută la Universitatea București, avându-l coordonator științific pe prof. univ. dr. Dumitru Micu (1993).

Activitate socio-profesională:

• muncitor la Şantierul Naval Galaţi;
• secretar la Şcoala Gimnazială din comuna Valea Mărului, jud. Galați (din 1965);
• cadru didactic în comuna Valea Mărului: învăţător suplinitor (1966-1968), profesor suplinitor (din 1970) şi profesor (1973-1986) de limba franceză în comuna Valea Mărului, jud. Galați;
• fondator şi preşedinte al Cenaclului literar „Perpessicius” din comuna Valea Mărului (31 ian. 1972);
• fondator şi îndrumător al revistei Vîrste şi trepte, a Cenaclului literar „Perpessicius” din comuna Valea Mărului (1972);
• a făcut parte din colectivul de redacţie (responsabil) al antologiei de texte Orizont rural, publicaţie a membrilor Cenaclului literar „Perpessicius” din comuna Valea Mărului (1973)
• director al Căminului cultural din comuna Valea Mărului (1975-1986);
• a obţinut gradul didactic I cu un studiu de etnografie şi folclor;
• a scris şi a regizat piese de teatru, multe dintre acestea fiind prezentate la Concursul Naţional „Cântarea României”;
• s-a îngrijit de fondul de carte al bibliotecii comunale din Valea Mărului;
• s-a stabilit în București (1986);
• profesor de limba română şi de limba franceză în învăţământul preuniversitar, la Școala Gimnazială Nr. 20, și metodist în Bucureşti (1986-1993);
• redactor-şef şi director al revistei de cultură Paradox din Bucureşti;
• cadru didactic la Catedra de filologie a Universităţii „Hyperion” din București (din 1993);
• membru fondator al Atelierului de creație „Perpessicius” din București (2000);
• editor senior al revistei de cultură Vârste și trepte (serie nouă), publicaţie editată de Cenaclul „Perpessicius-Crihană” (din dec. 2007);
• membru în Comisia republicană de limba şi literatura română a Ministerului Învăţământului;
• membru fondator şi director general al Editurii Perpessicius din București;
• redactor-şef al revistei Amurg sentimental din Bucureşti;
• membru al Cenaclului „Amurg sentimental” din Bucureşti;
• editor senior al revistei Graphic Arts&Media Business din Bucureşti;
• a îngrijit peste 30 de antologii, la care a participat şi ca autor.

Premii:

• Premiul de critică literară la Festivalul-Concurs „Mihu Dragomir - Odă pământului” (Brăila, 1982);
• Premiul „Steaua Dunării” pentru volumul „Bogdan Petriceicu Hasdeu” acordat de Societatea Scriitorilor „Costache Negri” din Galaţi pe anul 1996.

Colaborări la publicații: Acţiunea; Amurg sentimental; Ateneu; Cronica; Cuget, simţire şi credinţă; Destine; Limba şi literatura română pentru elevi; Limbă şi literatură; Literatorul; Paradox; Partener; Porto-Franco; Săptămâna; Scânteia tineretului; Tineretul liber; Tribuna învăţământului; Tribuna şcolii.

Note

Fişier de autoritate

Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi

Surse

• Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Tena Bezman, Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2017, Galaţi, Axis Libri, 2018.

Referințe electronice

• CRIHANĂ-DASCĂLU, SORINA. 6 aprilie 2010 - 6 aprilie 2011 : [remember]. În: Vârste şi trepte / Orizont cultural [online], 6 apr. 2011. [citat 23 aprilie 2018]. Disponibil în Internet: [1]
• Idem. 6 aprilie : [remember]. În: Vârste şi trepte / Orizont cultural [online], 6 apr. 2014. [citat 23 aprilie 2018]. Disponibil în Internet: [2]
• Fiecare sat trebuie să aibă CARTEA-LUCRAREA lui : [Interviu cu Virgil Florin Doca-Vălmăreanu]. [Reporter] Nicolae Mohorea-Corni. În: Vârste şi trepte / Orizont cultura [online], 31 oct. 2007. [citat 27 aprilie 2018]. Disponibil în Internet: [3]
• ISTODE, TOADER. Marcel Crihană, ultimul drum. În: Viața liberă [online], 16 apr. 2010. [citat 15 aprilie 2018]. Disponibil în Internet: [4]
• Marcel Crihană : [blog] [online]. [citat 23 aprilie 2018]. Disponibil în Internet: [5]
• Satul românesc în context european : interviul ediției [cu prof. univ.dr. Marcel Crihană, Sorina Crihană-Dascălu şi Virgil Florin Doca-Vălmăreanu]. [Reporter George Baciu]. În: Pietrele Doamnei [online], an. 2, nr. 12(24), dec. 2008, p. 4. [citat 23 aprilie 2018]. Disponibil în Internet: [6]

A B C D E F G H I J K L M N O P R S Ş T Ţ U V Z