Comuna Cuza Vodă a fost înfiinătă acum aproximativ 125 de ani pe moşia satului, prin împroprietărirea tinerilor căsătoriţi, care nu beneficiau de pământ pentru construirea unei gospodării. Această împroprietărire s-a realizat ca urmare a continuării punerii în aplicare a unor prevederi legale începute încă din anul 1864, din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Actul de înfiinţare al comunei Cuza Vodă datează din 20 februarie 1885. Localitatea nou formată a fost numită Cuza Vodă şi odată cu înfiinţarea sa a primit şi statutul de comună. Între anii 1905-1930 a intrat în componenţa comunei Slobozia Conachi, după care şi-a redobândit statutul de comună în intervalul 1931-1950. După 1950 localitatea a intrat iar în componenţa comunei Slobozia Conache, având statutul de sat.

În data de 23 martie 2005 localitatea Cuza Vodă şi-a schimbat statutul devenind din nou comună. În Monitorul Oficial din martie 2005 a apărut şi legea care confirmă înfiinţarea comunei, prin reorganizarea comunei Slobozia Conachi.

Comuna Cuza Vodă se află situată în sudul judeţului Galaţi, în Câmpia Covurluiului şi se învecinează la Nord cu comuna Pechea, la Sud cu comuna Slobozia Conachi, la Vest cu comuna Tudor Vladimirescu. Comuna Cuza Vodă se întinde pe o suprafaţă de 2556 ha, având o populaţie de 3300 locuitori.

Sursa: Biblioteca comunală Cuza Vodă (Mărioara Ciocan, bibliotecar); Galerie foto. În: Primăria Cuza Vodă [online]. [citat 8 mai 2012]. Disponibil în internet: http://www.cuzavoda-galati.ro//foto

Primăria CUZA VODĂ

Primăria comunei Cuza Vodă

Date contact:

Adresa: loc. Cuza Vodă, jud. Galaţi

Cod poştal: 807271

Telefon: 0262/244199

Fax: 0262/244198

E-mail: primariacuzavoda@yahoo.com

Site: http://www.cuzavoda-galati.ro/

Biblioteca

În anul 2006, în cadrul Căminului Cultural s-a deschis biblioteca comunală Cuza Vodă. Pentru bibliotecă au fost renovate două încăperi, una pentru depozitarea cărţilor, iar cealaltă pentru sala de lectură. Biblioteca a fost dotată cu rafturi noi şi fond de carte nou. În cursul anului 2007 fondul de carte al bibliotecii era de 4500 volume. Având fond de carte şi mobilier nou, biblioteca este vizitată atăt de adulţi căt şi de copii, aceştia fiind în număr mare, datorită poziţiei în care este situată, mai exact lângă şcoală.

Bibliotecar:

CIOCAN Mărioara (n. 18.10.1962, com. Pechea)

• Studii: Liceul Agricol Tecuci, profil agronomie.

• Experienţă profesională: contabil fermă C.A.P. Cuza Vodă (1982-1990); Bibliotecar Biblioteca Comunală Cuza Vodă (din 2006).

Educaţie

Grădiniţe:

• Grădiniţa cu Program Normal ”Prichindel”, com. Cuza Vodă

Școli gimnaziale:

• Şcoala Gimnazială ”Elena Doamna”', com. Cuza-Vodă, Tel: 0236/331.838, email:elenadoamna2006@yahoo.com

Obiceiuri și tradiții populare

Din ciclul sărbătorilor de iarnă, este și sărbătoarea Sf. Andrei – în credințele populare, se considera că e momentul în care sfinții patroni ai lupilor coboară pe pământ, adică Petru și Andrei, și se dezlănțuie strigoii și lupii. Pentru a contracara acțiunea negativă a acestor forțe, care furau mana laptelui și a câmpului, se foloseau următoarele remedii – sarea, macul, cânepa și usturoiul.

De Sfântul Nicolae, pe 6 decembrie, oamenii aduceau în case crenguțe de pomi fructiferi, care se puneau în apă, lângă icoane - dacă acestea înfloreau până la finalul acelui an, următorul an va fi unul roditor. ^[1]  :File:Cuza Voda.pdf

În Ajunul Crăciunului, locuitorii din comuna Cuza-Vodă aprind un rug din bușteni, pentru a păstra lumina cât mai mult. Un alt obicei foarte respectat este tradiția Celor 12 Apostoli – în zilele dinaintea Crăciunului, gospodinele gătesc 12 feluri de mâncare, iar toate aceste preparate sunt așezate pe masa din Ajun, amintind de Cina cea de Taină; în prima zi de Crăciun, după ce participă la slujba religioasă, membrii familiei se așează la masă.

Obiceiul colindatului este păstrat – astfel, adulții, dar mai ales copiii colindă din casă în casă, vestind nașterea Domnului; copiii sunt mascați și după ce colindă, sunt recompensați cu dulciuri sau bani. De Anul Nou, copiii merg cu uratul, făcând urări de fericire și prosperitate celor care îi primesc în casele lor; copiii sunt răsplătiți cu dulciuri, nuci, mere, colăcei ori bani ^[2]

Celebrarea Sfintelor Paști începe din Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor, când lumea duce flori la biserică pentru Hristos și trece pe sub masă de 3 ori; în această zi, se ține post negru.

În noaptea de Înviere, toată lumea participă la slujba de la biserică, pentru a lua lumină și a o duce acasă, dar și la cimitir, adică morților din familie. În prima zi de Paști, era obiceiul ca lumea să poarte haine noi, în semn de primenire a sufletului și trupului; un alt obicei era acela al spălării feței cu apa în care a stat un ou înroșit și un ban de argint – astfel, cei care se spălau cu această apă urmau să fie rumeni în obraji si tari ca banul.

Rusaliile sunt sărbători religioase care încheie ciclul pascal. În sâmbăta dinaintea Rusaliilor, sunt celebrați Moșii de vară, unul din momentele dedicate cultului morților. De Rusalii, se împodobeau cu ramuri de tei atât gospodăriile, dar și mormintele, și se dădeau de pomană vase de lut sau porțelan, străchini și vase de lemn, căni umplute cu lapte, vin sau apă. Unele din aceste crenguțe de tei erau păstrate pe tot timpul verii, fiind folosite în ritualuri de alungare a ploilor și a grindinei. Dansul călușarilor este legat și el de sărbătoarea Rusaliilor – este un dans ritualic, jucat de cete de flăcăi, menit să vindece relele făcute de iele.

Note/Referinţe

• Cuza-Vodă, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia"] [citat 1 februarie 2018], disponibil în internet: http://193.231.136.4/opac/authority/221752?pn=opac%2FBrowse#idx=12&q=Cudalbi%252C+comun%25C4%2583