Revision as of 09:14, 5 June 2012

Date monografice

Comuna Ţepu este situată în partea de N – V a judeţului Galaţi şi este constituită, conform actualei legi de organizare administrativ – teritoriale, din două sate, Ţepu, reşedinţă de comună şi Ţepu de Sus, sat component. Ţepu de Sus se află în N satului Ţepu, cele două vetre fiind apropiate. Satele comunei sunt străbătute de drumuri comunale care asigură legăturile pe direcţiile Tecuci - Galaţi şi Tecuci - Bârlad. Se învecinează la E cu comuna Gohor, la S cu Munteni, la V cu comunele Nicoreşti şi Buciumeni, iar la N cu comuna Brăhăşeşti. Cel mai apropiat centru urban este municipiul Tecuci, aflat la distanţă de 20 de km, faţă de comuna Ţepu.

frameless frameless frameless frameless frameless

Jumătatea sudică a teritoriului administrativ al comunei este situat în Câmpia Tecuciului, iar jumătatea nordică, în zona colinară, respectiv Colinele Tutovei. Temperatura medie anuală a aerului este de 9,9 ° C. Se află în bazinul hidrografic Siret, principala apă fiind Berheciul. Solurile predominante sunt cernoziomurile cambice şi solurile cenuşii. Suprafaţa este de 3466 ha, iar populaţia de 2559 de locuitori (2002).

Satul Ţepu s-a înfiripat în a doua jumătate a secolului XVIII pe vechea moşie ,,Româneşti” sau ,,Românescul” – toponime păstrate până pe la 1823. La recensământul din 1775 este cosemnată o singură localitate cu numele de Ţăpul, cu 27 de gospodării, deşi pe hartă sunt consemnate ambele sate (probabil Ţăpu de Sus cu statut de pricut = cătun al satului Ţăpu de Jos). În condica Visteriei Moldovei din anul 1846 apar ambele sate: Ţepu de Jos –sat de răzeşi cu 71 birnici , iar Ţepu de Sus –sat de răzeşi cu 15 birnici şi 2 scutiţi de bir. Celor din Ţepu de Jos le revenea 5,77 lei/cap de locuitor, iar celor din Ţepu de Sus numai 4,15 lei/cap de locuitor. Menţionăm, de asemeni, că din cele 23 localităţi din Ocolul Berheci-ţinutul Tecuci, locuitorii din Ţepu plăteau cel mai mare bir, cu precizarea că aliverişul (venitul) lor provenea din vii şi loc de hrană în destul.

Satul Ţepu de Jos s-a întemeiat pe moşia Ipoteşti şi va purta acest nume până la jumătatea secolului XIX. Într-un document din 19 iulie 1787 se menţionează că neamurile Miculeşti şi Văceşti din Ipoteşti se judecau cu neamul lui Botin-din Brăhăşeşti – pentru un loc din matca Berheciului. Într-un act din 17 iulie 1804 se face menţiunea că răzeşii din Ipoteşti îşi vând moşia, cu precizarea că o parte din moşie se numeşte ,, Românescul”. În anul 1823 vistiernicul Petrache Sturdza cumpără jumătate din moşia Ipoteşti, făcând schimb cu Ilie Stupul-cămăraş-dând acestuia în loc moşia Văleni din fosta comună Burdusoci. În anul 1842 iulie 26 diaconul Vasile Chiscop, obştesc vechil (administrator) al răzeşilor de pe moşia Ţăpul sau Ipoteşti, se adresează Înaltei Logofeţii de la Iaşi pentru redeschiderea procesului, împotriva boierilor Constantin şi Iordache Stupul, în vederea răcumpărării moşiei vândute în anul 1823. Un alt document precizează că în anul 1850 răzeşii din Ipoteşti reuşesc să-şi răscumpere moşia plătind boierilor (fraţilor) Stupu suma de 5900 de galbeni (sumă împrumutată de la tatăl lui Costache Negri). După 1850 documentele consemnează numai numele de satul Ţăpu de Jos şi Ţăpul de Sus. În amintirea locuitorilor mai vârstnici, toponimul de Ipoteşti este bine cunoscut şi a fost atribuit cooperativei de credit (băncii populare) înfiinţată în anul 1914.

Primăria ŢEPU

Primăria Ţepu

Date contact:

Adresa: str. Ştefan cel Mare, nr. 204, loc. Ţepu, jud. Galaţi

Cod poştal: 807305

Telefon: 0236/869002

Fax: 0236/865862

E-mail: primariatepu@yahoo.com

Site: http://comunatepu.ro

Biblioteca

Biblioteca Comunală Ţepu este situată în centrul comunei şi are ca vecini la N – dl. Marcu Ion, la S – drum comunal, la E – dl. Panaite Ion, iar la V- sediul Primăriei Ţepu. Biblioteca a fost înfiinţată între anii 1964 – 1965 şi şi-a desfăşurat activitatea din 1965 până în 2005 în Căminul Cultural Ţepu. În prezent biblioteca îşi desfăşoară activitatea în sediul vechi al Primăriei Ţepu, într-o sală de 60 m².

frameless frameless frameless

După 1965 bibliotecari au fost o serie de profesori suplinitori ca: Toma Miluţa, Mărmureanu Soltana, Mazilu Maria, dar şi Mândru Maria prof. de limba rusă, Bălan Georgeta – prof. de limba română şi franceză.

Bibliotecar:

OBREJA Gina (n. 04.06.1970, com. Ţepu, jud. Galaţi)

Studii:

• Liceul Industrial nr. 2 Tecuci

Experienţă profesională:

• Sudor I.M.A.I.A Tecuci (1989–1990)
• Profesor suplinitor Şcoala nr. 1 Ţepu (1990-1991)
• Bibliotecar comuna Ţepu (din 1991).