Marcel Crihană
- „
Prezentare
- Scriitorul Marcel Crihană s-a născut în familia lui Alexandru și a Marandei Crihană, în plin război, în anul 1942, pe meleagurile județului Galați, în Valea Mărului, „un sat în care cerul mângâie streşinile caselor nu numai cu privirea, iar sălciile de pe malul pârâului meu (Geru se numeşte) plâng zi şi noapte pentru plecarea mea într-o lume în care Frumosul înfloreşte în fiecare an şi rodeşte la un secol o dată”. Rămas orfan de tată încă de la vârsta de trei
ani, și-a petrecut primii ani ai copilăriei sub oblăduirea blândă a mamei sale, amintirile acelor ani, când, spune scriitorul, „iubeam cu «disperare» şi un fir de iarbă verde, îmi «adoram» praştia şi merele furate de prin vecini, ronţăiam ca pe un deliciu un pai de secară alergând cu ochii norii ce desenau poveşti pe cerul albastru”, rămânându-i adânc încrustate în memorie, alături de conceperea unuia dintre primele sale poeme, despre fericirea pe care o simţea atunci când auzea „respiraţia uşoară, de prunc, a grâului crescând…”
- Marcel Crihană şi-a manifestat „respectul constant pentru valorile de bază ale neamului nostru”, enumerând emoţionat, cu fiecare ocazie, o serie de dascăli din primii ani de școală de la care a primit „primele lecții pentru un viitor critic literar”, începând cu învăţătoarea Nina Contici, continuând cu profesorii Vasile Brânzei, Aniţa Palade, Ioana Avram, Emil Gavrilă, Niţă Petrache şi, nu în ultimul rând, cu profesoara de limba română Tincuţa Andronache.
- Şi-a urmat studiile şi s-a maturizat departe de ceilalți patru frați ai săi, avându-i ca modele pe unii dintre profesorii care au contribuit la formarea sa, printre aceştia numărându-se, în perioada facultăţii, renumiţii oameni de litere ieşeni Constantin Ciopraga și Alexandru Husar, cu aceştia păstrând apoi legătura ani de-a rândul.
- După absolvirea studiilor universitare la Iași, s-a reîntors ca profesor în localitatea natală, Valea Mărului, unde, ca „«filolog cu diplomă», produs al trudei [...] dascălilor de la Universitatea „Al.I. Cuza”, care sunt categoric «vipuri» ale ştiinţei literare şi lingvistice: Const. Ciopraga, Al. Husar, Vasile Adăscăliţei, Gavril Istrate, Mihai Drăgan, Ioan Constantinescu, Corneliu Dimitriu, Maria Platon, Elvira Sorohan, D. Irimia ş.a., de la care am învăţat tot ce ştiu – mai mult sau mai puţin temeinic – pentru îndeletnicirea de critic şi istoric literar”, și-a practicat cu convingere și pasiune profesia.
- Înzestrat cu pricepere, dar şi cu energie şi putere de muncă, s-a impus în viaţa culturală a localităţii natale, remarcându-se ca animator cultural şi participant activ în comunitate, atât ca director al Căminului cultural, dar
și ca profesor. A compus muzică și versuri unor cântece pentru copii, a scris și a regizat piese de teatru (unele prezentate la Concursul Național „Cântarea României”), s-a ocupat de organizarea de spectacole și seri culturale, s-a implicat direct în susținerea și dezvoltarea vieţii literare locale, de numele său fiind legată înființarea Cenaclului „Perpessicius”, a revistelor Vîrste și trepte și Orizont rural. În cele două reviste, pe care le-a şi redactat, a publicat fragmente de folclor local, cules cu pasiune de la bătrânii satului.
- Înalta sa ținută morală şi profesională s-a regăsit şi în publicaţiile pe care le-a redactat, acestea constituind, pentru mulți dintre colaboratori, legătura cu cititorii, dar și modalitatea de a promova literatura românească contemporană.
Biografie
- Data şi locul naşterii:
- Data şi locul decesului:
- Studii:
- Activitate socio-profesională:
- Afiliere:
- Colaborări la publicații:
Note
Fişier de autoritate
Surse
- Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Tena Bezman, Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2017, Galaţi, Axis Libri, 2018.
