Căminul Cultural Fântânele

Casa de apă Fântânele

Centrul educativ pentru copii săraci din satul Fântânele

Comuna Scânteieşti are poziţie relativ centrală în cadrul judeţului Galaţi, fiind situată la o distanţă de 40 km de municipiul Galaţi. Această localitate se învecinează la S şi S-E cu comuna Frumuşiţa, la E cu comuna Folteşti, la N-V cu comuna Măstăcani, la N cu comuna Fârţăneşti şi la V şi N-V cu comuna Cuca. Teritoriul comunei este traversat de DC 30 Frumuşiţa – Folteşti, modernizat pe întregul traseu. Comuna are o populaţie de 2890 locuitori şi o suprafaţă de 5023 ha. Localitatea Scânteieşti se află în Câmpia Înaltă a Covurluiului.

Clima temperat-continentală cu nuanţe excesive ce caracterizează întreaga zonă de sud-est a ţării, prezintă unele valori atenuate, datorită numeroaselor păduri din apropiere.

Comuna Scânteieşti s-a format în timp, prin unirea satelor Scânteieşti şi Fântânele, în urma procesului de reîmpărţire administrativă a teritoriului a două comune învecinate, Frumuşiţa şi Folteşti. Satul Scânteieşti (aparţinând comunei Frumuşiţa) şi satul Fântânele (aparţinând comunei Folteşti) au format în secolul al XIX-lea o parohie. Despre comuna Scânteieşti apar referiri în „Marele dicţionar Geografic al României” alcătuit de George Ioan Lahovari în anul 1902, astfel: "Scînteieşti-sat, în Judeţul Covurluiu, plasa Prutul, Comuna Frumuşiţa, la vreo 8 Km, spre Vest, de reşedinţa comunei. Are o populaţie de 240 familii sau 1018 suflete, o biserică şi o şcoală... Împreună cu cătunul Fântânele, din Comuna Folteşti, formează o parohie aparte având catedrala cu hramul Sf.Gheorghe, deservită de un preot ajutor şi patru cântăreţi..." Înfiinţarea de drept a comunei s-a petrecut practic în anul 1925, prin amintita reîmpărţire teritorială a comunelor Folteşti şi Frumuşiţa, an cu care se deţin şi primele registre de stare civilă ale comunei.

Pe teritoriul administrativ al comunei se află pădurea Mogoş, numită popular Mâţele, situată pe dealurile Butura, Mâţele şi Gura Rediu, pe o suprafaţă de 349 ha.

Motiv de mândrie pentru locuitorii comunei îl constituie clădirile celor două biserici din ambele sate: Biserica Sf. Petru şi Pavel din Fântânele, construită în anul 1895 şi Biserica Sf. Gheorghe din Scânteieşti construită în anul 1872.

Surse

Info comuna. În: Primaria Scinteiesti [online]. [citat 27 octombrie 2009]. Disponibil în internet: http://scinteiesti.infoprimarie.ro/?section=articolePage&idCapitol=17&lang=Ro.

Pădurea Mogoş-Mâţele, aurul verde al Scânteieştiului. Scânteieşti: [s.n.], 2013. 300 p.

Pădurea Mogoş-Mâţele, aurul verde al Scânteieştiului. Disponibil în internet: http://www.padurea-mogos-matele.ro/index.php?cat=2&sub=0

Alte referinţe, în catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi:

http://193.231.136.4/opac/search?fq=bib_subject%3ASc%C3%A2nteie%C5%9Fti%2C+comun%C4%83&location=0&ob=asc&q=scanteiesti&sb=relevance&view=CONTENT

Primăria SCÂNTEIEŞTI

Date contact:

Adresa: loc. Scânteieşti, jud. Galaţi

Cod poştal: 807260

Telefon: 0236/348007, 348059

Fax: 0236/348000

E-mail: primaria_scanteiesti@yahoo.com

Site: http://scinteiesti.infoprimarie.ro/

Biblioteca

Plasată în mijlocul comunei, la şoseaua principală, Biblioteca Comunală Scînteieşti funcţionează din 1962 în incinta Căminului Cultural. Clădirea a fost construită în anul 1882, aripa de sud, în suprafaţă de 32 mp. găzduind sediul bibliotecii. În anul 2008 Căminul Cultural şi Biblioteca au fost renovate.

Publicaţiile aflate în bibliotecă reprezintă în mare parte beletristică (6523 vol.), tehnică, economie casnică, geografie (1148 vol.), generalităţi, artă, sport, religie, filosofie, istorie. În anul 2008 s-au achiziţionat 664 volume din care 137 volume din bugetul bibliotecii, 90 volume donaţii de la Biblioteca "V.A. Urechia”, iar 437 volume donaţii din partea unor persoane.

Bibliotecari:

• Prima bibliotecară a fost d-na Buşteagă Ioana care ne-a relatat că fondul de cărţi al bibliotecii era împărţit şi la filiala din Fântânele, evidenţa cărţilor şi a cititorilor făcându-se pe caiete obişnuite. În perioada 1975-1989, funcţia de bibliotecar au avut-o mai multe cadre didactice, considerându-se o acţiune culturală, neprimindu-se nici o indemnizaţie.
• În 1990, bibliotecar cu normă întreagă, devine d-ra Iacobescu Catrina, Biblioteca având la acea dată un fond de carte de 6839 volume.Programul de lucru era împărţit între sediul bibliotecii din Scînteieşti şi filiala din Fântânele. În 1994 se retrag volumele de la filială şi se transferă la sediul principal din Scînteişti.
• Negraia Nicoleta, în prezent bibliotecar la Biblioteca Facultăţii de matematică Galaţi.

Bibliotecar:

CEAPĂ Oana

Studii:

• Colegiul de informatică, secretariat şi administraţie publică, Galaţi

Experienţă profesională:

• Bibliotecar Biblioteca Comunală Scânteieşti (din 1999).

Educaţie

Grădiniţe:

• Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1, com.Scânteieşti;

• Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1, sat Fântânele, com.Scânteieşti.

Școli gimnaziale:

• Şcoala Gimnazială Nr. 1, sat Fântânele, com. Scânteieşti Tel: 0236/823.860

email: fantanele_sc@yahoo.com.

• Şcoala Primară Nr. 1, com. Scânteieşti Tel: 0236/830.003.

Obiceiuri și tradiții populare

Dintre ritualurile de invocare a ploii, cele care se regăsesc cel mai frecvent la nivelul județului Galați sunt paparudele și caloianul. În satele din județul Galați, obiceiul paparudelor avea această formă: o tânără se îmbrăca doar într-o cămașă, peste care se prindeau lanțuri de cucută, care o acopereau în totalitate. Un alai întreg o însoțea în tot satul, paparuda fiind udată cu apă, totul fiind însoțit de rostirea unor versuri specifice.

În trecut, la Scânteiești, tinerii se duceau prin localitate și dacă în drumul lor se întâlneau cu o fată, o luau cu ei și o duceau la fântână, iar acolo doi flăcăi o țineau de mâini, în timp ce alții o udau cu câteva cofe de apă.^[1]

Caloianul este un ritual de invocare a ploii şi a fertilităţii solului. Obiceiul consta în crearea unui omuleţ (o păpuşă), făcut din lut combinat cu apă, care era împodobit cu iarbă şi care trecea succesiv prin ritualurile de înmormântare, respectiv înviere. La finalul acestor ritualuri, caloianul era eliberat pe apă, pentru a aduce apoi cheile cerului care opresc ploile. Invocarea ploii avea forma unui bocet al unui text, care se spunea de către cei care participau la înmormântarea caloianului.

La Scânteieşti, fetiţele cu vârstă de până în 10 ani, făceau o păpuşă mică, din clisă, pe care o considerau moartă; această păpuşă era plânsă şi apoi îngropată într-un mormânt, care avea inclusiv cruce. După această înmormântare, fetiţele îi făceau o pomană caloianului, adică nişte prăjituri numite "turnate". Obiceiul se relua în primele trei săptămâni după Paşte, în ziua de joi, pană la Paparudă.^[2]

Note/Referinţe

• Scânteieşti, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia"] [citat 17 aprilie 2018]: