Măstăcani

Date monografice

Comuna Măstăcani are două sate componente : Măstăcani, Chiraftei şi cătunul Vlăşcuţa, fiind o comună de mărime medie, atât ca suprafaţă (6504 ha) cât şi ca număr de locuitori (5300 loc.). Din punct de vedere geografic, comuna este situată în partea de est a judeţului Galaţi la graniţa cu Republica Moldova. La nord şi nord-vest se învecinează cu comuna Vlădeşti, la sud şi sud-vest cu comunele Folteşti şi Scânteieşti, la est cu Republica Moldova şi la vest şi nord-vest cu comuna Fârţăneşti. În ceea ce priveşte relieful, face parte din câmpia colinară cu inclinarea generala sud-sud-est, cu câteva dealuri joase spre vestul comunei. Din punct de vedere climatic, teritoriul comunei Măstăcani aparţine în totalitate sectorului cu climă temperat-continentală. Topoclimatul este specific de luncă. Gradul de fertilitate a solului este favorabil culturilor agricole: vegetale, furajere dar şi viticulturii şi pomiculturii. Flora şi fauna sunt specifice zonei de luncă.
Căminul Cultural Măstăcani Cămin bătrâni Măstăcani Şcoala Măstăcani Poşta Măstăcani Poliţia Măstăcani
Comuna Măstăcani este atestată din anul 1584 şi a făcut parte din ţinutul Covurlui. Bătrânii povestesc că satul Măstăcani a fost la început ceva mai la sud de satul actual, chiar la marginea lacului Covurlui.
Obiective turistice
vlascuta.
Lacul Vlăşcuţa

Lacul Vlăşcuţa (41,8 ha): aria naturală protejată, situată pe raza administrativă a comunei Măstăcani, în dreptul satului Drăculeşti, respectiv în zona îndiguita a râului Prut, dintre bornele topo 1284 si 128, sau dintre bornele silvice 157-158 si 143-144. Căi de acces:

  • DN 26 Galaţi – Cavadineşti
  • DC Şoseaua Rusului, dintre Drăculeşti sat şi digul de la Prut


Sursa: Biblioteca comunală Măstăcani (Mihaela Buţurcă, bibliotecar); Localizare geografica. În: Comuna Mastacani : Judetul Galati [online]. [citat 12 mai 2012]. Disponibil în internet: http://www.comunamastacani.ro/index.html; Institutii si organizatii existente in comuna Mastacani. În: Comuna Mastacani : Judetul Galati [online]. [citat 12 mai 2012]. Disponibil în internet: http://www.comunamastacani.ro/institutii.html; Lacul Vlascuta. În: Parcul natural Lunca Joasa a Prutului Inferior [online]. [citat 30 decembrie 2009]. Disponibil în internet: http://www.luncaprutului.ro/galerie/

Primăria MĂSTĂCANI

Date contact:

mastacani.
Primăria Măstăcani
Adresa: loc. Măstăcani, jud. Galaţi
Cod poştal: 807190
Telefon: 0236/346503
Fax: 0236/346980
Email: mastacaniprimarie@yahoo.com
Site: http://www.comunamastacani.ro/

Biblioteca

Biblioteca Comunală Măstăcani îşi desfăşoară activitatea într-o sală din cadrul Căminului Cultural şi deserveşte în jur de 5300 locuitori.
Dintre activităţile desfăşurate de Biblioteca Comunală Măstacani fac parte cele desfăşurate în colaborare cu Cynthia, voluntar în cadrul Organizaţiei "Corpul Păcii", împreună cu care s-au desfăşurat pe parcursul vacanţei de vară programe distractiv-educative pentru copii, pe categorii de vârstă.

Mastacani1.jpg Mastacani2.jpg Mastacani3.jpg Mastacani4.jpg Mastacani5.jpg

Blogul bibliotecii: http://bcmastacani.blogspot.com
Bibliotecar:
BUŢURCĂ Mihaela (n. 12.10.1976, Galaţi)
biblioteca mastacani.
Biblioteca Comunală Măstăcani.

Studii:

  • Liceul Teoretic Tg. Bujor
  • Student anul III Universitatea Spiru Haret Bucureşti, Facultatea Psihologie
  • Bazele Biblioteconomiei, Modul I

Experienţă profesională:

  • Lucrător comercial S.C. Rodmih Company SRL (1998 – 2008)
  • Bibliotecar Biblioteca Comunală (din 2008).

Educaţie

Grădiniţe:
  • Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1, com. Măstăcani
  • Grădiniţa cu Program Normal Nr. 3, com. Măstăcani
  • Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1, sat Chiraftei, com. Măstăcani
  • Grădiniţa cu Program Normal Nr. 2, sat Chiraftei, com. Măstăcani
Școli gimnaziale:
  • Şcoala Gimnazială ”Gheorghe Poalelungi”, com. Măstăcani Tel: 0236/823.262
  • Şcoala Gimnazială Nr. 3, com. Măstăcani
  • Şcoala Gimnazială Nr. 2, sat Chiraftei, com. Măstăcani Tel: 0236/816.439

email: scoala2chiraftei@yahoo.com

  • Şcoala Gimnazială Nr. 1, sat Chiraftei, com. Măstăcani Tel: 0236/832.362

Obiceiuri și tradiții populare

În perioada Crăciunului, colindătorii din această localitate, cântau colinde, precum: Sus, în poarta raiului, Floarea crinului, Dom-dom să-nălțăm. În perioada dintre Crăciun și Sfântul Vasile, cei mai mici colindători mergeau cu Steaua, din casă în casă. Ei purtau haine obișnuite și aveau cu ei o stea împodobită cu ornamente, în mijlocul căreia era așezată o icoană, dar și clopoței, separat. După ce colindau, copiii primeau prăjituri, nuci și bani.
Tot în zilele Crăciunului, se făceau și hore. Mai demult, premergător Crăciunului, era și o perioadă potrivită pentru șezători, atunci când femeile se adunau și scărmănau cânepa, o treceau printr-o serie de proceduri, până se puteau face fuioare. Tot în această perioadă, se vizitau rudele, iar finii mergeau la nași.
Tradițional, de Anul Nou, se mergea cu Plugușorul. Pregătirile pentru a merge cu Plugușorul cuprindeau o serie de repetiții. În trecut, se mergea cu plugul cu boi, iar urătorii purtau cămași albe, ilice negre, pantaloni tot negri și pălării. Astăzi, cu Plugul merge o singură ceată, care este formată doar din flăcăi, însurățeii dând ștafeta mai departe.[1]
Sânzienele este sărbătoarea populară care are loc în data de 24 iunie și care marchează momentul în care culturile de cereale ating maturitatea. Premergător acestei zile, se făcea curățenie și se măturau curțile și gospodăriile, iar tinerii, fetele și flăcăii, își pregăteau hainele de sărbătoare. Această sărbătoare dublează în plan popular sărbătoarea nașterii sfântului Ioan Botezătorul. În zorii acestei zile, tinerii se îndreptau spre locurile de unde puteau culege flori de sânziene, pe care le adunau în buchețele sau le împleteau în cununi de formă circulară sau cruciformă, care apoi erau aduse în sat. Cununile de sânziene se așezau la porți, uși ori ferestre, dar și la ușile grajdurilor; aceste cununi aveau rolul de a proteja de forțele malefice, considerându-se că sunt aducătoare de noroc.
În Măstăcani, exista credința că semănăturile trebuiau să se dezvolte, așa cum înfloriseră sânzienele.[2]

Note/Referinţe

  1. BĂNCESCU, Iuliana; PANAITESCU, Laura Elisabeta, Obiceiuri de iarnă la Dunărea de Jos, vol. 1. Galaţi : Editura Centrului Cultural "Dunărea de Jos", 2017, p. 96-98.
  2. BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p.113-114.