Difference between revisions of "Umbrăreşti"

(→‎Date monografice)
(→‎Note/Referinţe)
 
(83 intermediate revisions by 4 users not shown)
Line 1: Line 1:
 
='''Date monografice'''=
 
='''Date monografice'''=
−
:Comuna Umbrăreşti este situată în partea de vest a [[judeţului Galaţi]], în partea de nord  învecinându-se cu teritoriul comunelor [[Movileni]] şi [[Barcea]], la est cu teritoriul comunei [[Cudalbi]], iar la sud cu teritoriul comunei [[Iveşti]]. Coordonatele geografice ale comunei Umbrăreşti sunt 45°42' latitudine nordică şi 27°27' longitudine estică. Din punct de vedere al reliefului, comuna Umbrăreşti se încadrează în categoria câmpie, teritoriul comunei fiind poziţionat în extremitatea nord-estică a Câmpiei Române, sectorul Câmpia Tecuciului, în zona de contact cu Podişul Central Moldovenesc. Din punct de vedere hidrografic, întreg teritoriul comunei aparţine de bazinul inferior al Bârladului şi al Siretului, cu pâraiele Corozel şi Bârloviţa. Principalele tipuri de sol sunt din categoria cernoziomurilor, a solurilor aluvionare şi luto-argiloase. Datorită acestor condiţii naturale, o bună parte a tentoriului a fost acoperit în vechime cu întinse păduri, în care predomina stejarul şi ulmul, inclusiv în zona de pe terasa de est a Bârladului. Mici suprafeţe din codri de odinioară se mai pastrează în lunca Bârladului, Pădurea Barcei, la nord de Umbrăreşti şi Pădurea Torceşti, în sudul comunei, aceasta din urmă fiind declarată zonă naturală protejată.
+
<div style="text-align: justify;">
−
:Pe întreg teritoriul comunei au fost descoperite mărturii arheologice din diferite perioade istorice, începând cu neoliticul şi epoca bronzului, continuând cu mărturii din epoca fierului, perioada daco-getică şi cea daco-romană, cu elemente ce atestă locuirea umană în perioadele secolelor IV-V p. Chr.(cultura Sântana de Mureş), şi secolele VIII-XI p. Chr.(cultura Dridu), încheind cu perioada medievală şi modernă. Cele mai vechi mărturii arheologice datează din perioada neolitică, numeros material arheologic fiind descoperit prin cercetări de suprafaţă în zona de nord-est a satului Tămăşeni. În această zonă a fost depistată o aşezare datând din neoliticul târziu, destul de întinsă(5-6 hectare), cu materiale specifice culturii Gumelniţa. Au fost făcute numeroase alte descoperiri întâmplătoare, pe teritoriul comunei, de materiale ceramice, monede, obiecte din sticlă şi metal, din diferite perioade istorice.  Se constată că pe întreg teritoriul ocupat astăzi de comuna Umbrăreşti au fost descoperite mărturii arheologice din neolitic până în epoca modernă. Se remarcă însă o mai mare densitate a acestor mărturii la nord, nord-est de fostul sat Tămăşeni, precum şi în zona actualului sat Siliştea unde, datorită surprinderii materialelor arheologice, ce argumentează o locuire continuă din preistorie până în evul mediu, se consideră a fi fost nucleul obştii săteşti teritoriale, din care se vor desprinde apoi celelalte sate.  
+
:Comuna Umbrăreşti<ref>În judeţul Galaţi există două localităţi cu numele Umbrăreşti: satul Umbrăreşti - sediu administrativ al comunei cu acelaşi nume şi [[satul Umbrăreşti]] - localitate ce aparţine de municipiul [[Târgu Bujor]]; La adunarea referinţelor a contribuit Lucia Manolache, bibliotecara din comună.</ref> este situată în partea de vest a [[judeţul Galaţi|judeţului Galaţi]], în partea de nord  învecinându-se cu teritoriul comunelor [[Movileni]] şi [[Barcea]], la est cu teritoriul comunei [[Cudalbi]], iar la sud cu teritoriul comunei [[Iveşti]]. Coordonatele geografice ale comunei Umbrăreşti sunt 45°42' latitudine nordică şi 27°27' longitudine estică. Din punct de vedere al reliefului, comuna Umbrăreşti se încadrează în categoria câmpie, teritoriul comunei fiind poziţionat în extremitatea nord-estică a Câmpiei Române, sectorul Câmpia Tecuciului, în zona de contact cu Podişul Central Moldovenesc. Din punct de vedere hidrografic, întreg teritoriul comunei aparţine de bazinul inferior al Bârladului şi al Siretului, cu pâraiele Corozel şi Bârloviţa. Principalele tipuri de sol sunt din categoria cernoziomurilor, a solurilor aluvionare şi luto-argiloase. Datorită acestor condiţii naturale, o bună parte a tentoriului a fost acoperit în vechime cu întinse păduri, în care predomina stejarul şi ulmul, inclusiv în zona de pe terasa de est a Bârladului. Mici suprafeţe din codri de odinioară se mai pastrează în lunca Bârladului, Pădurea Barcei, la nord de Umbrăreşti şi [[Pădurea Torceşti]], în sudul comunei, aceasta din urmă fiind declarată zonă naturală protejată.
−
:Stabilirea începuturilor comunităţii rurale de pe teritoriul actualei comune Umbrăreşti este dificil de făcut în absenţa unor izvoare scrise, ce apar abia în secolele XV-XVI, când se fac primele menţiuni privitoare la acest spaţiu. Hotarele istorice ale obştii Umbrăreştilor erau mult mai întinse decât teritoriul de azi al comunei Umbrăreşti, întinzându-se la est până la Valea Herataului, la vest dincolo de albia actuală a Siretului, până la pârâul Dimaci, la nord în linii mari pe actualul hotar cu Barcea şi Umbrăreşti, iar la sud este tot un hotar convenţional ce pleacă de la Valea Herataului, având la sud moşia Blăjerilor, de pe actualul teritoriu al Iveştiului, trecând peste Bârlad şi Siret până la pârâul Dimaci. Procesul de aservire a teritoriului obştilor şi a populaţiilor din acestea, de către domnie şi boierime, poate fi surprins documentar şi în evoluţia comunităţii umbrăreştene. Astfel o primă parte a teritoriului ce se consideră a fi fost locuit de obştea umbrăreşteană şi anume perimetrul aflat între Bârlad şi Bârloviţa, pe teritoriul Torceştilor, în sudul comunei actuale, este pus prin hrisovul domnesc din 15 iulie 1448, în grija şi sub ascultarea boierilor Cernat ploscarul şi fratelui său, Şteful. O altă parte din localitate numită „Ţigăneii”, situată între Bârloviţa şi Siret, care este amintită într-un document de la Ştefan cel Mare, din anul 1495, emis la Vaslui în 12 ianuarie, este dăruită de către domnitor lui Alexa, Giurca, Dragoşe şi lui Giurgiu(„un sat la Dimaci, anume Ţigăneii”). Partea de sus a obştii umbrăreştene va deveni proprietate boierească începând cu secolul al XVII-lea, când satele şi moşiile Bozieşti, Umbrăreşti, Tămăşeni sunt amintite în documente având diferiţi proprietari. Printre proprietarii moşiilor din arealul umbrăreştean amintim, pe Gavriliţă Costache, care la 1685 lasă pământurile din Umbrăreşti fiului cu numele de Costachi, pe Iordache Costache ce devenea stăpân pe moşia Ţiganeii, pe hatmanul Isac Balica, ce stăpânea Bozieştii de Jos şi Bozieştii de Sus, familia Corpaci, ce aveau în posesie Tămăşenii, dintre care cel mai cunoscut ramâne vornicul Ionaşco Corpaci, amintit într-un document de la 1687. În secolul al XVIII-lea îl întâlnim pe Manolache Costache stăpân pe moşia Umbrăreşti, Gavril Conachi la Tămăşeni, iar Gavril Miclescu în Bozieşti de Jos.
+
:Pe întreg teritoriul comunei au fost descoperite mărturii arheologice din diferite perioade istorice, începând cu neoliticul şi epoca bronzului, continuând cu mărturii din epoca fierului, perioada daco-getică şi cea daco-romană, cu elemente ce atestă locuirea umană în perioadele secolelor IV-V p. Chr. (cultura Sântana de Mureş) şi secolelor VIII-XI p. Chr. (cultura Dridu), încheind cu perioada medievală şi modernă. Cele mai vechi mărturii arheologice datează din perioada neolitică, din zona de nord-est a satului Tămăşeni, unde a fost depistată o aşezare datând din neoliticul târziu, cu materiale specifice culturii Gumelniţa. O mai mare densitate a descoperirilor arheologice s-a înregistrar la nord, nord-est de fostul sat Tămăşeni, precum şi în zona actualului sat Siliştea unde se consideră a fi fost nucleul obştii săteşti teritoriale, din care se vor desprinde apoi celelalte sate.  
−
:[[Imagine:biserica umbraresti.jpg|frameless|Biserică sat Umbrăreşti]] [[Imagine:scoala umbrarestideal.jpg|frameless|Şcoala Gimnazială Sf. Stelian Umbrăreşti Deal]] [[Imagine:scoalagimnaznr1.jpg|frameless|Şcoala Gimnazială nr. 1]] [[Imagine:monument umbraresti.jpg|frameless|Monumentul Eroilor Umbrăreşti]] [[Imagine:eroi umbraresti.jpg|frameless|Eroi Umbrăreşti]]
+
:În anul 2010, ca urmare a Ordinului Ministerului Culturii Nr. 2031/2010 (M.Of., an. 178(22), nr. 670 bis, 1 oct. 2010), Așezarea din Mahalaua Tămășeni, aflată la marginea de est a satului, a fost înscrisă în '''Lista monumentelor istorice''' cu codul GL-I-s-B-02996, ca datând din mileniul IV înainte de Hristos, Eneolitic târziu, Cultura Gumelnița, aspectul Stoicani-Aldeni.
−
:Comuna actuală Umbrăreşti cuprinde satele Umbrăreşti, Umbrăreşti-Deal, Torceşti, Salcia, Condrea şi Siliştea. :Dintre actualele localităţi componente, cea mai veche datare o are satul Torceşti, care este atestat în noiembrie 1633. Umbrăreşti este atestat la 28 noiembrie 1635, fostul sat component, Bozieşti la 4 aprilie 1645, Tămăşeni la 1687, Condrea la 1774. Siliştea apare ca sat la 1864, în urma împroprietăririi din acel an, iar Salcia ca sat în comuna Umbrăreşti, la 1871. Umbrăreştii-Deal este înfiinţat în 1933.
+
:Primele menţiuni privitoare la teritoriul actualei comune Umbrăreşti apar abia în secolele XV-XVI. O primă parte a teritoriului ce se consideră a fi fost locuit de obştea umbrăreşteană şi anume perimetrul aflat între Bârlad şi Bârloviţa, pe teritoriul Torceştilor, în sudul comunei actuale, este pus, prin hrisovul domnesc din 15 iulie 1448, în grija şi sub ascultarea boierilor Cernat ploscarul şi fratelui său, Şteful. O altă parte din localitate numită „Ţigăneii”, situată între Bârloviţa şi Siret, care este amintită într-un document de la Ştefan cel Mare, din anul 1495, emis la Vaslui în 12 ianuarie, este dăruită de către domnitor lui Alexa, Giurca, Dragoşe şi lui Giurgiu („un sat la Dimaci, anume Ţigăneii”). Partea de sus a obştii umbrăreştene va deveni proprietate boierească începând cu secolul al XVII-lea, când satele şi moşiile Bozieşti, Umbrăreşti, Tămăşeni sunt amintite în documente având diferiţi proprietari. Printre proprietarii moşiilor din arealul umbrăreştean se numără Gavriliţă Costache, care la 1685 lasă pământurile din Umbrăreşti fiului cu numele de Costachi, pe Iordache Costache ce devenea stăpân pe moşia Ţiganeii, pe hatmanul Isac Balica, ce stăpânea Bozieştii de Jos şi Bozieştii de Sus, familia Corpaci, ce aveau în posesie Tămăşenii, dintre care cel mai cunoscut ramâne vornicul Ionaşco Corpaci, amintit într-un document de la 1687. În secolul al XVIII-lea îl întâlnim pe Manolache Costache stăpân pe moşia Umbrăreşti, Gavril Conachi la Tămăşeni, iar Gavril Miclescu în Bozieşti de Jos.
−
:'''Torceşti'''  
+
[[File:biserica umbraresti.jpg|frameless|Biserică sat Umbrăreşti]] [[File:scoala umbrarestideal.jpg|frameless|Şcoala Gimnazială Sf. Stelian Umbrăreşti Deal]] [[File:scoalagimnaznr1.jpg|frameless|Şcoala Gimnazială nr. 1]] [[File:monument umbraresti.jpg|frameless|Monumentul Eroilor Umbrăreşti]] [[File:eroi umbraresti.jpg|frameless|Eroi Umbrăreşti]]  
−
:Atestat la 1633, Torceştii apar spre sfârşitul secolului al XVIII-lea, la 1772, ca sat în ţinutul Tecuci, ocolul Bârladului, în proprietatea vistiernicei Anastasia Racoviţă. În anul 1803 apare înregistrat tot în ocolul Bârladului, dar ca proprietar apare spătarului Alecu Greceanu. În 1832, include satul Poşta Torceşti,  ce a fost la sud-est de Torceşti, pentru ca în anul următor, 1833, să treacă la ocolul Siretului. Este denumit, în acest timp, Torceni. Apoi pierde o parte din teritoriu, pe care se formează satul Slobozia Torceşti, în 1838, iar în 1845 include siliştea Ţigănei, atestată la 12 ianuarie 1495, ce fost la sud-est de satul Condrea. În 1859, cuprinde cătunul Cioara (a fost înspre satul Iveşti) şi satul Blăjerii de Sus. La 1864 este comună în judeţul Tecuci, plasa Bârlad, formată din satele Blăjerii de Sus şi Torceşti. Comuna Torceşti este desfiinţată în 1875 şi satul Torceşti trece la comuna Iveşti. În 1929 devine sat în comuna Barcea, când pe o parte din teritoriu se formează satul Atârnaţi, care dispare în anul 1956, fiind înglobat în satul Iveşti. Trece la comuna Umbrăreşti în 1931 şi pierde peste un deceniu, cătunul Cioara, alipit la satul Blăjerii de Sus. Prin legea din 1968 devine sat component al comunei Umbrăreşti.  
+
:După Al Doilea Război Mondial, Umbrăreştiul este comună în regiunea Putna, raionul [[Tecuci]] (1950), formată din satele Condrea, Salcia, Siliştea, Slobozia (în loc de Slobozia Umbrăreşti), Torceşti, Umbrăreşti şi Vasile Roaită (în loc de Generalul Eremia Grigorescu), iar din 1952 include şi satul Tămăşeni. În 1954 este comună în Regiunea Galaţi, raionul [[Lieşti]], iar în 1956 pierde satele Condrea, Salcia şi Siliştea, pentru ca în 1965 să treacă în raionul Tecuci. La reorganizarea administrativă din 1968 se înfiinţează comuna Umbrăreşti, inclusă în judeţul Galaţi, fiind formată din satele Condrea, Salcia, Siliştea, Torceşti, Umbrăreşti şi Umbrăreşti-Deal.
−
:'''Condrea''' apare ca sat în ţinutul Tecuci, ocolul Bârladului, la anul 1774, înregistrat în recensământ împreună cu satul Umbrăreşti. În 1833 apare în ocolul Siretului şi este numit satul Condrii. În anul 1864, devine sat component al comunei Umbrăreşti, pentru ca la 1876 să treacă la comuna Iveşti şi să revină la Umbrăreşti în 1887. În anul 1929 este inclus în comuna Barcea şi readus la comuna Umbrăreşti în anul 1931. La reorganizarea administrativă, de după cel de al doilea război mondial, devine comună în raionul Tecuci, în 1956, formată din satele Condrea, Salcia şi Siliştea. Este desfiintată în 1968, când rămâne sat al comunei Umbrăreşti.
+
:Comuna Umbrăreşti cuprinde astăzi satele: '''Umbrăreşti''' (atestat la 28 noiembrie 1635), '''Umbrăreşti-Deal''' (1933), '''Torceşti''' (noiembrie 1633), '''Salcia''' (1871), '''Condrea''' (1774) şi '''Siliştea''' (1864). Foste sate componente al comunei sunt Bozieşti (atestat la 4 aprilie 1645) şi Tămăşeni (atestat în 1687). :În anul 1875 comuna Umbrăreşti este desfiinţată şi satul trece la comuna [[Iveşti]]. După 12 ani, comuna Umbrăreşti este reînfiinţată în plasa Bârlad-Nicoreşti, fiind formată din satele Condrea, Salcia, Siliştea şi Umbrăreşti.  
−
:'''Salcia''' apare ca sat în comuna Umbrăreşti, în anul 1871, pentru ca la 1876 să treacă la comuna Iveşti şi să revină în 1887, la comuna Umbrăreşti. Ca şi Condrea, în 1929, Salcia este inclusă în comuna Barcea, trecând apoi, în 1931, la comuna Umbrăreşti.  
+
:'''Umbrăreşti''' - atestat încă de la 1635, apare la începutul secolului al XVIII-lea în documentele de epocă, ca două unităţi fiscale distincte, partea răzeşească şi cea boierească. La 1772, Umbrăreştiul apare ca sat în ţinutul [[Tecuci]], ocolul Bârladului, fiind în proprietatea logofetesei Manolochioaia Costache, iar în 1774 este înregistrat împreună cu Slobozia Condrea. Satul şi moşia devenite boiereşti vor include comunităţile din Siliştea, Bozieşti si Tămăşeni şi vor forma din 1803 o singură unitate administrativă şi fiscală sub numele de Slobozia-Umbrăreşti, cu pecete sătească proprie. Tot la 1803 satele Umbrăreşti şi Slobozia-Umbrăreşti se aflau în proprietatea vornicului Gavril Conachi. În 1832, pierde satul Slobozia Condrea, iar un an mai târziu, devine sat în ocolul Siretului.
−
:Deşi urmele arheologice demonstrează o locuire din cele mai vechi timpuri, îndeosebi în perioada medievală, satul '''Siliştea''' apare distinct consemnat în documente abia la împroprietărirea din 1864.
+
:'''Umbrăreştii-Deal''' este înfiinţat în 1933, când se numea Generalul Eremia Grigorescu, dependent de comuna Umbrăreşti, pentru ca în 1950 să primească numele de Vasile Roaită. Prin Legea nr. 35 din 18 mai 1996 (MO nr. 102, 29 mai 1996) primeşte denumirea Umbrăreştii-Deal.  
−
:'''Umbrăreştii-Deal''', este înfiinţat în 1933, când se numea Generalul Eremia Grigorescu, dependent de comuna Umbrăreşti, pentru ca în 1950 să primească numele de Vasile Roaită. Prin Legea nr. 35 din 18 mai 1996 (MO nr. 102, 29 mai 1996) primeşte denumirea Umbrăreştii-Deal.
+
:'''Torceşti''' - sat atestat la 1633, apare spre sfârşitul secolului al XVIII-lea, la 1772, ca sat în ţinutul Tecuci, ocolul Bârladului, în proprietatea vistiernicei Anastasia Racoviţă. În anul 1803 apare înregistrat tot în ocolul Bârladului, dar ca proprietar apare spătarului Alecu Greceanu. În 1832, include satul Poşta Torceşti,  ce a fost la sud-est de Torceşti, pentru ca în anul următor, 1833, să treacă la ocolul Siretului. Este denumit, în acest timp, Torceni. Apoi pierde o parte din teritoriu, pe care se formează satul Slobozia Torceşti, în 1838, iar în 1845 include siliştea Ţigănei, atestată la 12 ianuarie 1495, ce fost la sud-est de satul Condrea. În 1859, cuprinde cătunul Cioara (a fost înspre satul Iveşti) şi satul Blăjerii de Sus. La 1864 este comună în judeţul Tecuci, plasa Bârlad, formată din satele Blăjerii de Sus şi Torceşti. Comuna Torceşti este desfiinţată în 1875 şi satul Torceşti trece la comuna Iveşti. În 1929 devine sat în comuna Barcea, când pe o parte din teritoriu se formează satul Atârnaţi, care dispare în anul 1956, fiind înglobat în satul Iveşti. Trece la comuna Umbrăreşti în 1931 şi pierde peste un deceniu, cătunul Cioara, alipit la satul Blăjerii de Sus. Prin legea din 1968 devine sat component al comunei Umbrăreşti.  
−
:'''Umbrăreşti'''
+
:'''Salcia''' apare ca sat în comuna Umbrăreşti, în anul 1871, pentru ca la 1876 să treacă la comuna [[Iveşti]] şi să revină, în 1887, la comuna Umbrăreşti. Ca şi Condrea, în 1929 Salcia este inclusă în comuna [[Barcea]], trecând apoi, în 1931, la comuna Umbrăreşti.
−
:Atestat încă de la 1635, Umbrăreştii apar la începutul secolului al XVIII-lea, în documentele de epocă, ca două unităţi fiscale distincte, partea răzeşească şi cea boierească. La 1772, Umbrăreştiul apare ca sat în ţinutul Tecuci, ocolul Bârladului, fiind în proprietatea logofetesei Manolochioaia Costache, iar în 1774 este înregistrat împreună cu Slobozia Condrea. Satul şi moşia devenite boiereşti vor include comunităţile din Siliştea, Bozieşti si Tămăşeni şi vor forma din 1803 o singură unitate administrativă şi fiscală sub numele de Slobozia-Umbrăreşti, cu pecete satească proprie.  Tot la 1803 satele Umbrăreşti şi Slobozia-Umbrăreşti se aflau în proprietatea vornicului Gavril Conachi. În 1832, pierde satul Slobozia Condrea, iar un an mai târziu, devine sat în ocolul Siretului.
+
:'''Condrea''' apare ca sat în ţinutul [[Tecuci]], ocolul Bârladului, la anul 1774, înregistrat în recensământ împreună cu satul Umbrăreşti. În 1833 apare în ocolul Siretului şi este numit satul Condrii. În anul 1864, devine sat component al comunei Umbrăreşti, pentru ca la 1876 să treacă la comuna [[Iveşti]] şi să revină la Umbrăreşti în 1887. În anul 1929 este inclus în comuna [[Barcea]] şi readus la comuna Umbrăreşti în anul 1931. La reorganizarea administrativă, de după cel de Al Doilea Război Mondial, devine comună în raionul [[Tecuci]], în 1956, formată din satele Condrea, Salcia şi Siliştea. Este desfiinţată în 1968, când rămâne sat al comunei Umbrăreşti.  
−
:În anul 1875 comuna Umbrăreşti este desfiinţată şi satul trece la comuna Iveşti. După 12 ani, comuna Umbrăreşti este reînfiinţată în plasa Bârlad-Nicoreşti, fiind formată din satele Condrea, Salcia, Siliştea şi Umbrăreşti.
+
:'''Siliştea''' apare distinct consemnat în documente abia la împroprietărirea din 1864, deşi urmele arheologice demonstrează o locuire din cele mai vechi timpuri, îndeosebi în perioada medievală.
−
:După al doilea război mondial, Umbrăreştiul este comună în regiunea Putna, raionul Tecuci(1950), formată din satele Condrea, Salcia, Siliştea, Slobozia (în loc de Slobozia Umbrăreşti), Torceşti, Umbrăreşti şi Vasile Roaită (în loc de Generalul Eremia Grigorescu), iar din 1952 include şi satul Tămăşeni. În 1954 este comună în Regiunea Galaţi, raionul Lieşti, iar în 1956 pierde satele Condrea, Salcia şi Siliştea, pentru ca în 1965 să treacă în raionul Tecuci. La reorganizarea administrativă din 1968 se înfiinţează comuna Umbrăreşti, inclusă în judeţul Galaţi, fiind formată din satele Condrea, Salcia, Siliştea, Torceşti, Umbrăreşti şi Umbrăreşti-Deal.
 
  
−
='''Primăria UMBRĂREŞTI'''=
+
='''Primăria Umbrăreşti'''=
 
[[Image:primarie umbraresti.jpg|thumb|alt=primarie umbraresti.|Primăria Umbrăreşti]]
 
[[Image:primarie umbraresti.jpg|thumb|alt=primarie umbraresti.|Primăria Umbrăreşti]]
−
'''Date contact:'''
 
 
::'''Adresa:''' loc. Umbrăreşti, jud. Galaţi
 
::'''Adresa:''' loc. Umbrăreşti, jud. Galaţi
 
::'''Cod poştal:''' 807310
 
::'''Cod poştal:''' 807310
Line 27: Line 25:
  
 
='''Biblioteca'''=
 
='''Biblioteca'''=
−
:Prima instituţie culturală de pe raza comunei Umbrăreşti a fost "Înfrăţirea" care a luat naştere la 17 octombrie 1937. Cu un an înainte, la 13 septembrie 1936, funcţiona în satul Salcia, într-o casă particulară o instituţie culturală sub conducerea lui Ion Simionescu. Colecţia cuprindea circa 357 de volume, majoritatea cărţilor fiind de literatură. În Umbrăreşti biblioteca funcţiona tot într-o casă particulară aparţinând familiei Mironescu. Colecţia cuprindea 100 de volume şi conţinea cărţi de literatură. Bibliotecari au fost Marius Mihai, care a condus biblioteca din anul 1942 şi până în anul 1948, apoi gestiunea a fost preluată de învăţătorul Buşilă Sandu având ca studii şcoala elementară.  
+
:[[Image:umbraresti2.jpg|thumb|left|alt=umbraresti.|Vizită la bibliotecă]]
−
:În anul 1958 în luna noiembrie s-a construit Căminul Cultural Umbrăreşti şi o sală special amenajată pentru bibliotecă, preluându-se şi colecţia de cărţi de la Salcia şi Umbrăreşti. Biblioteca comunală s-a înfiinţat în anul 1960. Colecţia bibliotecii la început a fost foarte restrânsă numărând numai 150 de volume în cea mai mare parte cu conţinut religios. Numărul volumelor a crescut de la an la an din achiziţii şi donaţii de la Ministerul Culturii. Prima înregistrare din registrul inventar datează din anul 1962 şi toate cărţile erau de opere complete de I.L.Lenin şi K.Marx cca. 89 de volume. Din informaţiile furnizate de foştii bibliotecari a reieşit că a existat interes pentru carte încă de la primele împrumuturi. Deasemenea, se organizau recenzii de carte, prezentări de carte, întâlniri cu autorii( Ilie Tănăsache), se organizau baluri, matinee, etc.   
+
:Prima instituţie culturală de pe raza comunei Umbrăreşti a fost „Înfrăţirea”, care a luat naştere la 17 octombrie 1937. Cu un an înainte, la 13 septembrie 1936, funcţiona în satul Salcia, într-o casă particulară, o instituţie culturală sub conducerea lui Ion Simionescu. Colecţia cuprindea circa 357 de volume, majoritatea cărţilor fiind de literatură. În Umbrăreşti biblioteca funcţiona tot într-o casă particulară aparţinând familiei Mironescu. Colecţia cuprindea 100 de volume şi conţinea cărţi de literatură. Bibliotecari au fost Marius Mihai, care a condus biblioteca din anul 1942 şi până în anul 1948, apoi gestiunea a fost preluată de învăţătorul Buşilă Sandu având ca studii şcoala elementară.  
−
:Prima bibliotecară a fost Calalb Maria pe o perioadă scurtă de timp (6 luni). Apoi, a succedat-o d-na bibliotecar Prodan Maria din anul 1962 până în 1966, sub îndrumarea directorului de cămin Mihalache Dumitru, om de o calitate excepţională în strângerea de fonduri pentru diferite activităţi culturale, precum şi în achiziţia cărţii. Primele două bibliotecare au fost plătite cu normă întreagă. În anul 1968 bibliotecar era Bâră Valerica, apoi au urmat Meleşcanu Dumitru, Ramfu Sultănica, Pavel Florica, Râmniceanu Mariana, până în 1983. A urmat învăţător State Măndiţa, până la Revoluţia din anul 1989. Din 1990 până în 2003 a fost bibliotecar Brăilescu Elena, iar din anul 2003 Manolache Lucia.
+
[[Image:biblioteca umbraresti1.jpg|thumb|alt=biblioteca umbraresti.|Biblioteca Umbrăreşti]]
−
:În prezent, biblioteca comunală Umbrăreşti funcţionează tot în incinta Căminului Cultural, având ca spaţiu 2 camere cu 147,95 metri liniari. Colecţia a început de la 457 volume şi s-a ajuns la 1 ianuarie 2009, la 12.655 volume, cuprinzând cărţi din toate domeniile: filosofie, ştiinţe social-politice 1540 de volume, ştiinţe exacte, tehnică, geografie 1785 de volume, lingvistică-filologie 8678 volume, artă, sport 652 volume.
+
[[Image:biblioteca umbraresti.jpg|thumb|alt=biblioteca umbraresti.|Biblioteca Umbrăreşti]]
−
:Bibliotecar:
+
[[Image:umbraresti1.jpg|thumb|alt=umbraresti.|Vizită la bibliotecă]]
−
:'''MANOLACHE Emilia-Lucia''' ''(n. 13.07.1967, com. Nicoreşti, jud. Galaţi)''
+
[[Image:umbraresti3.jpg|thumb|alt=umbraresti.|Biblioteca Umbrăreşti]]
 +
:În anul 1958 în luna noiembrie s-a construit Căminul Cultural Umbrăreşti şi o sală special amenajată pentru bibliotecă, preluându-se şi colecţia de cărţi de la Salcia şi Umbrăreşti. Biblioteca comunală s-a înfiinţat în anul 1960. Colecţia inițială a bibliotecii a fost inițial restrânsă, numărând numai 150 de volume, în cea mai mare parte cu conţinut religios. Numărul volumelor a crescut de la an la an din achiziţii şi donaţii de la Ministerul Culturii. Prima înregistrare din registrul inventar datează din anul 1962. Pe lângă activitatea uzuală a bibliotecii, se organizau lansări de carte, întâlniri cu autorii (Ilie Tănăsache), se organizau baluri, matinee etc.   
 +
:În prezent, Biblioteca Comunală Umbrăreşti funcţionează tot în incinta Căminului Cultural, având ca spaţiu 2 camere cu 147,95 metri liniari. Colecţia a început cu un număr de 457 volume, ajungând la 1 ianuarie 2009 la 12.655 volume, cuprinzând cărţi din toate domeniile.
 +
:'''Bibliotecari:'''
 +
:* Calalb Maria (6 luni);
 +
:* Prodan Maria (1962-1966), sub îndrumarea directorului de cămin MIHALACHE Dumitru;
 +
:* Bâră Valerica, Meleşcanu Dumitru, Ramfu Sultănica, Pavel Florica, Râmniceanu Mariana (1968 - 1983);
 +
:* State Măndiţa - învăţătoare (1983 - 1989);
 +
:* Brăilescu Elena (1990 - 2003);
 +
:* '''MANOLACHE Emilia-Lucia''' (din 2003).
 +
:'''Blogul bibliotecii:''' http://bcumbraresti.blogspot.com
  
−
Studii:  
+
='''Educaţie'''=
−
:* Universitatea "Danubius" Galaţi, Facultatea de Ştiinţe ale Comunicării
+
'''Grădiniţe:'''
−
:*Curs "Calificare şi perfecţionare profesională" Buşteni, (2006-2007)
+
:*''Grădiniţa cu program normal Nr. 1, sat Torceşti, com. Umbrăreşti, Jud. Galaţi
−
:*Curs "Operator texte şi imagini" Galaţi, 2009
+
:*''Grădiniţa cu program normal Nr. 1, sat Salcia, com. Umbrăreşti, Jud. Galaţi
−
Experienţă profesională:
+
:*''Grădiniţa cu program normal Nr. 2, sat Umbrăreşti Deal,  com. Umbrăreşti, Jud. Galaţi
−
:Bibliotecar (din 2003).
+
 
 +
'''Școli gimnaziale:'''
 +
:*''Şcoala Primară Nr. 1'', sat Torceşti, com. Umbrăreşti, Tel: 0236/344.128;
 +
:* ''Şcoala Gimnazială ”Sfântul Stelian”'', sat Umbrăreşti-Deal, com. Umbrăreşti, jud. Galaţi, Tel.: 0236829909; e-mail: sc2umbraresti@yaho.com.
 +
:*''Şcoala Gimnazială Nr. 1'', sat Umbrăreşti, com. Umbrăreşti, jud. Galaţi, Tel.: 0236829408, E-mail: cfsc1umbraresti@yahoo.com
 +
:*''Şcoala Gimnazială Nr. 1'', sat Condrea, com. Umbrăreşti, jud. Galaţi
 +
 
 +
='''Obiceiuri și tradiții populare'''=
 +
:''Caloianul'' este un ritual de invocare a ploii şi a fertilităţii solului. Obiceiul consta în crearea unui omuleţ (o păpuşă), făcut din lut combinat cu apă, care era împodobit cu iarbă şi care trecea succesiv prin ritualurile de înmormântare, respectiv înviere. La finalul acestor ritualuri, ''caloianul'' era eliberat pe apă, pentru a aduce apoi cheile cerului care opresc ploile. Invocarea ploii avea forma unui bocet al unui text, care se spunea de către cei care participau la înmormântarea ''caloianului''.
 +
:În Umbrărești, câțiva copii făceau un caloian din lut, care era împodobit cu flori, dar și acoperit pe față cu o pânză, căruia îi dădeau drumul pe apa Bârladului, în timp ce îl boceau.<ref>BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 132</ref>
 +
 
 +
='''Note/Referinţe'''=
 +
<references />
 +
:* '''Rusu, Toderiţă'''. ''Documente umbrăreștene din secolele XV-XX''. București: Editura Printech, 2020. 105 p.
 +
:* '''Rusu, Toderiţă'''. ''Umbrăreştii: chipuri de lumină de ieri şi de azi''. Bucureşti: Electra, 2016. 140 p.
 +
:* '''Rusu, Toderiţă; Rusu, Rozalia Dorina'''. ''Personalităţi umbrăreştene de ieri şi de azi''. Bucureşti: Electra, 2017. 214 p.
 +
:* '''Sion, Ion T.'''. ''Umbrăreşti : vatră milenară de istorie''. Focşani: [s.n.], 1999. 448 p.
 +
[[File:Ion T Sion Umbraresti_vatra_milenara_II85263.jpg|frameless|150px|right]]
 +
[[File:Toderita Rusu_Umbrarestii_II115346.jpg|frameless|150px]][[File:Personalitati umbrastene.jpg|frameless|150px]]
 +
 
 +
:*'''Umbrăreşti, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia"]''', Disponibil în Internet: http://10.1.1.4/opac/authority/172159?pn=opac%2FBrowse#idx=12&q=Umbr%C4%83re%C5%9Fti%2C+comun%C4%83

Latest revision as of 11:16, 21 March 2022

Date monografice

Comuna Umbrăreşti[1] este situată în partea de vest a judeţului Galaţi, în partea de nord învecinându-se cu teritoriul comunelor Movileni şi Barcea, la est cu teritoriul comunei Cudalbi, iar la sud cu teritoriul comunei Iveşti. Coordonatele geografice ale comunei Umbrăreşti sunt 45°42' latitudine nordică şi 27°27' longitudine estică. Din punct de vedere al reliefului, comuna Umbrăreşti se încadrează în categoria câmpie, teritoriul comunei fiind poziţionat în extremitatea nord-estică a Câmpiei Române, sectorul Câmpia Tecuciului, în zona de contact cu Podişul Central Moldovenesc. Din punct de vedere hidrografic, întreg teritoriul comunei aparţine de bazinul inferior al Bârladului şi al Siretului, cu pâraiele Corozel şi Bârloviţa. Principalele tipuri de sol sunt din categoria cernoziomurilor, a solurilor aluvionare şi luto-argiloase. Datorită acestor condiţii naturale, o bună parte a tentoriului a fost acoperit în vechime cu întinse păduri, în care predomina stejarul şi ulmul, inclusiv în zona de pe terasa de est a Bârladului. Mici suprafeţe din codri de odinioară se mai pastrează în lunca Bârladului, Pădurea Barcei, la nord de Umbrăreşti şi Pădurea Torceşti, în sudul comunei, aceasta din urmă fiind declarată zonă naturală protejată.
Pe întreg teritoriul comunei au fost descoperite mărturii arheologice din diferite perioade istorice, începând cu neoliticul şi epoca bronzului, continuând cu mărturii din epoca fierului, perioada daco-getică şi cea daco-romană, cu elemente ce atestă locuirea umană în perioadele secolelor IV-V p. Chr. (cultura Sântana de Mureş) şi secolelor VIII-XI p. Chr. (cultura Dridu), încheind cu perioada medievală şi modernă. Cele mai vechi mărturii arheologice datează din perioada neolitică, din zona de nord-est a satului Tămăşeni, unde a fost depistată o aşezare datând din neoliticul târziu, cu materiale specifice culturii Gumelniţa. O mai mare densitate a descoperirilor arheologice s-a înregistrar la nord, nord-est de fostul sat Tămăşeni, precum şi în zona actualului sat Siliştea unde se consideră a fi fost nucleul obştii săteşti teritoriale, din care se vor desprinde apoi celelalte sate.
În anul 2010, ca urmare a Ordinului Ministerului Culturii Nr. 2031/2010 (M.Of., an. 178(22), nr. 670 bis, 1 oct. 2010), Așezarea din Mahalaua Tămășeni, aflată la marginea de est a satului, a fost înscrisă în Lista monumentelor istorice cu codul GL-I-s-B-02996, ca datând din mileniul IV înainte de Hristos, Eneolitic târziu, Cultura Gumelnița, aspectul Stoicani-Aldeni.
Primele menţiuni privitoare la teritoriul actualei comune Umbrăreşti apar abia în secolele XV-XVI. O primă parte a teritoriului ce se consideră a fi fost locuit de obştea umbrăreşteană şi anume perimetrul aflat între Bârlad şi Bârloviţa, pe teritoriul Torceştilor, în sudul comunei actuale, este pus, prin hrisovul domnesc din 15 iulie 1448, în grija şi sub ascultarea boierilor Cernat ploscarul şi fratelui său, Şteful. O altă parte din localitate numită „Ţigăneii”, situată între Bârloviţa şi Siret, care este amintită într-un document de la Ştefan cel Mare, din anul 1495, emis la Vaslui în 12 ianuarie, este dăruită de către domnitor lui Alexa, Giurca, Dragoşe şi lui Giurgiu („un sat la Dimaci, anume Ţigăneii”). Partea de sus a obştii umbrăreştene va deveni proprietate boierească începând cu secolul al XVII-lea, când satele şi moşiile Bozieşti, Umbrăreşti, Tămăşeni sunt amintite în documente având diferiţi proprietari. Printre proprietarii moşiilor din arealul umbrăreştean se numără Gavriliţă Costache, care la 1685 lasă pământurile din Umbrăreşti fiului cu numele de Costachi, pe Iordache Costache ce devenea stăpân pe moşia Ţiganeii, pe hatmanul Isac Balica, ce stăpânea Bozieştii de Jos şi Bozieştii de Sus, familia Corpaci, ce aveau în posesie Tămăşenii, dintre care cel mai cunoscut ramâne vornicul Ionaşco Corpaci, amintit într-un document de la 1687. În secolul al XVIII-lea îl întâlnim pe Manolache Costache stăpân pe moşia Umbrăreşti, Gavril Conachi la Tămăşeni, iar Gavril Miclescu în Bozieşti de Jos.

Biserică sat Umbrăreşti Şcoala Gimnazială Sf. Stelian Umbrăreşti Deal Şcoala Gimnazială nr. 1 Monumentul Eroilor Umbrăreşti Eroi Umbrăreşti

După Al Doilea Război Mondial, Umbrăreştiul este comună în regiunea Putna, raionul Tecuci (1950), formată din satele Condrea, Salcia, Siliştea, Slobozia (în loc de Slobozia Umbrăreşti), Torceşti, Umbrăreşti şi Vasile Roaită (în loc de Generalul Eremia Grigorescu), iar din 1952 include şi satul Tămăşeni. În 1954 este comună în Regiunea Galaţi, raionul Lieşti, iar în 1956 pierde satele Condrea, Salcia şi Siliştea, pentru ca în 1965 să treacă în raionul Tecuci. La reorganizarea administrativă din 1968 se înfiinţează comuna Umbrăreşti, inclusă în judeţul Galaţi, fiind formată din satele Condrea, Salcia, Siliştea, Torceşti, Umbrăreşti şi Umbrăreşti-Deal.
Comuna Umbrăreşti cuprinde astăzi satele: Umbrăreşti (atestat la 28 noiembrie 1635), Umbrăreşti-Deal (1933), Torceşti (noiembrie 1633), Salcia (1871), Condrea (1774) şi Siliştea (1864). Foste sate componente al comunei sunt Bozieşti (atestat la 4 aprilie 1645) şi Tămăşeni (atestat în 1687). :În anul 1875 comuna Umbrăreşti este desfiinţată şi satul trece la comuna Iveşti. După 12 ani, comuna Umbrăreşti este reînfiinţată în plasa Bârlad-Nicoreşti, fiind formată din satele Condrea, Salcia, Siliştea şi Umbrăreşti.
Umbrăreşti - atestat încă de la 1635, apare la începutul secolului al XVIII-lea în documentele de epocă, ca două unităţi fiscale distincte, partea răzeşească şi cea boierească. La 1772, Umbrăreştiul apare ca sat în ţinutul Tecuci, ocolul Bârladului, fiind în proprietatea logofetesei Manolochioaia Costache, iar în 1774 este înregistrat împreună cu Slobozia Condrea. Satul şi moşia devenite boiereşti vor include comunităţile din Siliştea, Bozieşti si Tămăşeni şi vor forma din 1803 o singură unitate administrativă şi fiscală sub numele de Slobozia-Umbrăreşti, cu pecete sătească proprie. Tot la 1803 satele Umbrăreşti şi Slobozia-Umbrăreşti se aflau în proprietatea vornicului Gavril Conachi. În 1832, pierde satul Slobozia Condrea, iar un an mai târziu, devine sat în ocolul Siretului.
Umbrăreştii-Deal este înfiinţat în 1933, când se numea Generalul Eremia Grigorescu, dependent de comuna Umbrăreşti, pentru ca în 1950 să primească numele de Vasile Roaită. Prin Legea nr. 35 din 18 mai 1996 (MO nr. 102, 29 mai 1996) primeşte denumirea Umbrăreştii-Deal.
Torceşti - sat atestat la 1633, apare spre sfârşitul secolului al XVIII-lea, la 1772, ca sat în ţinutul Tecuci, ocolul Bârladului, în proprietatea vistiernicei Anastasia Racoviţă. În anul 1803 apare înregistrat tot în ocolul Bârladului, dar ca proprietar apare spătarului Alecu Greceanu. În 1832, include satul Poşta Torceşti, ce a fost la sud-est de Torceşti, pentru ca în anul următor, 1833, să treacă la ocolul Siretului. Este denumit, în acest timp, Torceni. Apoi pierde o parte din teritoriu, pe care se formează satul Slobozia Torceşti, în 1838, iar în 1845 include siliştea Ţigănei, atestată la 12 ianuarie 1495, ce fost la sud-est de satul Condrea. În 1859, cuprinde cătunul Cioara (a fost înspre satul Iveşti) şi satul Blăjerii de Sus. La 1864 este comună în judeţul Tecuci, plasa Bârlad, formată din satele Blăjerii de Sus şi Torceşti. Comuna Torceşti este desfiinţată în 1875 şi satul Torceşti trece la comuna Iveşti. În 1929 devine sat în comuna Barcea, când pe o parte din teritoriu se formează satul Atârnaţi, care dispare în anul 1956, fiind înglobat în satul Iveşti. Trece la comuna Umbrăreşti în 1931 şi pierde peste un deceniu, cătunul Cioara, alipit la satul Blăjerii de Sus. Prin legea din 1968 devine sat component al comunei Umbrăreşti.
Salcia apare ca sat în comuna Umbrăreşti, în anul 1871, pentru ca la 1876 să treacă la comuna Iveşti şi să revină, în 1887, la comuna Umbrăreşti. Ca şi Condrea, în 1929 Salcia este inclusă în comuna Barcea, trecând apoi, în 1931, la comuna Umbrăreşti.
Condrea apare ca sat în ţinutul Tecuci, ocolul Bârladului, la anul 1774, înregistrat în recensământ împreună cu satul Umbrăreşti. În 1833 apare în ocolul Siretului şi este numit satul Condrii. În anul 1864, devine sat component al comunei Umbrăreşti, pentru ca la 1876 să treacă la comuna Iveşti şi să revină la Umbrăreşti în 1887. În anul 1929 este inclus în comuna Barcea şi readus la comuna Umbrăreşti în anul 1931. La reorganizarea administrativă, de după cel de Al Doilea Război Mondial, devine comună în raionul Tecuci, în 1956, formată din satele Condrea, Salcia şi Siliştea. Este desfiinţată în 1968, când rămâne sat al comunei Umbrăreşti.
Siliştea apare distinct consemnat în documente abia la împroprietărirea din 1864, deşi urmele arheologice demonstrează o locuire din cele mai vechi timpuri, îndeosebi în perioada medievală.

Primăria Umbrăreşti

primarie umbraresti.
Primăria Umbrăreşti
Adresa: loc. Umbrăreşti, jud. Galaţi
Cod poştal: 807310
Telefon: 0236/829400, 829877
Fax: 0236/829400
E-mail: primariaumbraresti@hotmail.com
Site: http://www.primaria-umbraresti.ro

Biblioteca

umbraresti.
Vizită la bibliotecă
Prima instituţie culturală de pe raza comunei Umbrăreşti a fost „Înfrăţirea”, care a luat naştere la 17 octombrie 1937. Cu un an înainte, la 13 septembrie 1936, funcţiona în satul Salcia, într-o casă particulară, o instituţie culturală sub conducerea lui Ion Simionescu. Colecţia cuprindea circa 357 de volume, majoritatea cărţilor fiind de literatură. În Umbrăreşti biblioteca funcţiona tot într-o casă particulară aparţinând familiei Mironescu. Colecţia cuprindea 100 de volume şi conţinea cărţi de literatură. Bibliotecari au fost Marius Mihai, care a condus biblioteca din anul 1942 şi până în anul 1948, apoi gestiunea a fost preluată de învăţătorul Buşilă Sandu având ca studii şcoala elementară.
biblioteca umbraresti.
Biblioteca Umbrăreşti
biblioteca umbraresti.
Biblioteca Umbrăreşti
umbraresti.
Vizită la bibliotecă
umbraresti.
Biblioteca Umbrăreşti
În anul 1958 în luna noiembrie s-a construit Căminul Cultural Umbrăreşti şi o sală special amenajată pentru bibliotecă, preluându-se şi colecţia de cărţi de la Salcia şi Umbrăreşti. Biblioteca comunală s-a înfiinţat în anul 1960. Colecţia inițială a bibliotecii a fost inițial restrânsă, numărând numai 150 de volume, în cea mai mare parte cu conţinut religios. Numărul volumelor a crescut de la an la an din achiziţii şi donaţii de la Ministerul Culturii. Prima înregistrare din registrul inventar datează din anul 1962. Pe lângă activitatea uzuală a bibliotecii, se organizau lansări de carte, întâlniri cu autorii (Ilie Tănăsache), se organizau baluri, matinee etc.
În prezent, Biblioteca Comunală Umbrăreşti funcţionează tot în incinta Căminului Cultural, având ca spaţiu 2 camere cu 147,95 metri liniari. Colecţia a început cu un număr de 457 volume, ajungând la 1 ianuarie 2009 la 12.655 volume, cuprinzând cărţi din toate domeniile.
Bibliotecari:
  • Calalb Maria (6 luni);
  • Prodan Maria (1962-1966), sub îndrumarea directorului de cămin MIHALACHE Dumitru;
  • Bâră Valerica, Meleşcanu Dumitru, Ramfu Sultănica, Pavel Florica, Râmniceanu Mariana (1968 - 1983);
  • State Măndiţa - învăţătoare (1983 - 1989);
  • Brăilescu Elena (1990 - 2003);
  • MANOLACHE Emilia-Lucia (din 2003).
Blogul bibliotecii: http://bcumbraresti.blogspot.com

Educaţie

Grădiniţe:

  • Grădiniţa cu program normal Nr. 1, sat Torceşti, com. Umbrăreşti, Jud. Galaţi
  • Grădiniţa cu program normal Nr. 1, sat Salcia, com. Umbrăreşti, Jud. Galaţi
  • Grădiniţa cu program normal Nr. 2, sat Umbrăreşti Deal, com. Umbrăreşti, Jud. Galaţi

Școli gimnaziale:

  • Şcoala Primară Nr. 1, sat Torceşti, com. Umbrăreşti, Tel: 0236/344.128;
  • Şcoala Gimnazială ”Sfântul Stelian”, sat Umbrăreşti-Deal, com. Umbrăreşti, jud. Galaţi, Tel.: 0236829909; e-mail: sc2umbraresti@yaho.com.
  • Şcoala Gimnazială Nr. 1, sat Umbrăreşti, com. Umbrăreşti, jud. Galaţi, Tel.: 0236829408, E-mail: cfsc1umbraresti@yahoo.com
  • Şcoala Gimnazială Nr. 1, sat Condrea, com. Umbrăreşti, jud. Galaţi

Obiceiuri și tradiții populare

Caloianul este un ritual de invocare a ploii şi a fertilităţii solului. Obiceiul consta în crearea unui omuleţ (o păpuşă), făcut din lut combinat cu apă, care era împodobit cu iarbă şi care trecea succesiv prin ritualurile de înmormântare, respectiv înviere. La finalul acestor ritualuri, caloianul era eliberat pe apă, pentru a aduce apoi cheile cerului care opresc ploile. Invocarea ploii avea forma unui bocet al unui text, care se spunea de către cei care participau la înmormântarea caloianului.
În Umbrărești, câțiva copii făceau un caloian din lut, care era împodobit cu flori, dar și acoperit pe față cu o pânză, căruia îi dădeau drumul pe apa Bârladului, în timp ce îl boceau.[2]

Note/Referinţe

  1. ↑ În judeţul Galaţi există două localităţi cu numele Umbrăreşti: satul Umbrăreşti - sediu administrativ al comunei cu acelaşi nume şi satul Umbrăreşti - localitate ce aparţine de municipiul Târgu Bujor; La adunarea referinţelor a contribuit Lucia Manolache, bibliotecara din comună.
  2. ↑ BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 132
  • Rusu, Toderiţă. Documente umbrăreștene din secolele XV-XX. București: Editura Printech, 2020. 105 p.
  • Rusu, Toderiţă. Umbrăreştii: chipuri de lumină de ieri şi de azi. Bucureşti: Electra, 2016. 140 p.
  • Rusu, Toderiţă; Rusu, Rozalia Dorina. Personalităţi umbrăreştene de ieri şi de azi. Bucureşti: Electra, 2017. 214 p.
  • Sion, Ion T.. Umbrăreşti : vatră milenară de istorie. Focşani: [s.n.], 1999. 448 p.
Ion T Sion Umbraresti vatra milenara II85263.jpg

Toderita Rusu Umbrarestii II115346.jpgPersonalitati umbrastene.jpg

Retrieved from ‘http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Umbrăreşti&oldid=16472’