Umbrăreşti

Date monografice

Comuna Umbrăreşti este situată în partea de vest a judeţului Galaţi, în partea de nord învecinându-se cu teritoriul comunelor Movileni şi Barcea, la est cu teritoriul comunei Cudalbi, iar la sud cu teritoriul comunei Iveşti. Coordonatele geografice ale comunei Umbrăreşti sunt 45°42' latitudine nordică şi 27°27' longitudine estică. Din punct de vedere al reliefului, comuna Umbrăreşti se încadrează în categoria câmpie, teritoriul comunei fiind poziţionat în extremitatea nord-estică a Câmpiei Române, sectorul Câmpia Tecuciului, în zona de contact cu Podişul Central Moldovenesc. Din punct de vedere hidrografic, întreg teritoriul comunei aparţine de bazinul inferior al Bârladului şi al Siretului, cu pâraiele Corozel şi Bârloviţa. Principalele tipuri de sol sunt din categoria cernoziomurilor, a solurilor aluvionare şi luto-argiloase. Datorită acestor condiţii naturale, o bună parte a tentoriului a fost acoperit în vechime cu întinse păduri, în care predomina stejarul şi ulmul, inclusiv în zona de pe terasa de est a Bârladului. Mici suprafeţe din codri de odinioară se mai pastrează în lunca Bârladului, Pădurea Barcei, la nord de Umbrăreşti şi Pădurea Torceşti, în sudul comunei, aceasta din urmă fiind declarată zonă naturală protejată.

Pe întreg teritoriul comunei au fost descoperite mărturii arheologice din diferite perioade istorice, începând cu neoliticul şi epoca bronzului, continuând cu mărturii din epoca fierului, perioada daco-getică şi cea daco-romană, cu elemente ce atestă locuirea umană în perioadele secolelor IV-V p. Chr. (cultura Sântana de Mureş) şi secolelor VIII-XI p. Chr. (cultura Dridu), încheind cu perioada medievală şi modernă. Cele mai vechi mărturii arheologice datează din perioada neolitică, din zona de nord-est a satului Tămăşeni, unde a fost depistată o aşezare datând din neoliticul târziu, cu materiale specifice culturii Gumelniţa. O mai mare densitate a descoperirilor arheologice s-a înregistrar la nord, nord-est de fostul sat Tămăşeni, precum şi în zona actualului sat Siliştea unde se consideră a fi fost nucleul obştii săteşti teritoriale, din care se vor desprinde apoi celelalte sate.

În anul 2010, ca urmare a Ordinului Ministerului Culturii Nr. 2031/2010 (M.Of., an. 178(22), nr. 670 bis, 1 oct. 2010), Așezarea din Mahalaua Tămășeni, aflată la marginea de est a satului, a fost înscrisă în Lista monumentelor istorice cu codul GL-I-s-B-02996, ca datând din mileniul IV înainte de Hristos, Eneolitic târziu, Cultura Gumelnița, aspectul Stoicani-Aldeni.

Primele menţiuni privitoare la teritoriul actualei comune Umbrăreşti apar abia în secolele XV-XVI. O primă parte a teritoriului ce se consideră a fi fost locuit de obştea umbrăreşteană şi anume perimetrul aflat între Bârlad şi Bârloviţa, pe teritoriul Torceştilor, în sudul comunei actuale, este pus, prin hrisovul domnesc din 15 iulie 1448, în grija şi sub ascultarea boierilor Cernat ploscarul şi fratelui său, Şteful. O altă parte din localitate numită „Ţigăneii”, situată între Bârloviţa şi Siret, care este amintită într-un document de la Ştefan cel Mare, din anul 1495, emis la Vaslui în 12 ianuarie, este dăruită de către domnitor lui Alexa, Giurca, Dragoşe şi lui Giurgiu („un sat la Dimaci, anume Ţigăneii”). Partea de sus a obştii umbrăreştene va deveni proprietate boierească începând cu secolul al XVII-lea, când satele şi moşiile Bozieşti, Umbrăreşti, Tămăşeni sunt amintite în documente având diferiţi proprietari. Printre proprietarii moşiilor din arealul umbrăreştean se numără Gavriliţă Costache, care la 1685 lasă pământurile din Umbrăreşti fiului cu numele de Costachi, pe Iordache Costache ce devenea stăpân pe moşia Ţiganeii, pe hatmanul Isac Balica, ce stăpânea Bozieştii de Jos şi Bozieştii de Sus, familia Corpaci, ce aveau în posesie Tămăşenii, dintre care cel mai cunoscut ramâne vornicul Ionaşco Corpaci, amintit într-un document de la 1687. În secolul al XVIII-lea îl întâlnim pe Manolache Costache stăpân pe moşia Umbrăreşti, Gavril Conachi la Tămăşeni, iar Gavril Miclescu în Bozieşti de Jos.

După Al Doilea Război Mondial, Umbrăreştiul este comună în regiunea Putna, raionul Tecuci (1950), formată din satele Condrea, Salcia, Siliştea, Slobozia (în loc de Slobozia Umbrăreşti), Torceşti, Umbrăreşti şi Vasile Roaită (în loc de Generalul Eremia Grigorescu), iar din 1952 include şi satul Tămăşeni. În 1954 este comună în Regiunea Galaţi, raionul Lieşti, iar în 1956 pierde satele Condrea, Salcia şi Siliştea, pentru ca în 1965 să treacă în raionul Tecuci. La reorganizarea administrativă din 1968 se înfiinţează comuna Umbrăreşti, inclusă în judeţul Galaţi, fiind formată din satele Condrea, Salcia, Siliştea, Torceşti, Umbrăreşti şi Umbrăreşti-Deal.

Comuna Umbrăreşti cuprinde astăzi satele: Umbrăreşti (atestat la 28 noiembrie 1635), Umbrăreşti-Deal (1933), Torceşti (noiembrie 1633), Salcia (1871), Condrea (1774) şi Siliştea (1864). Foste sate componente al comunei sunt Bozieşti (atestat la 4 aprilie 1645) şi Tămăşeni (atestat în 1687). :În anul 1875 comuna Umbrăreşti este desfiinţată şi satul trece la comuna Iveşti. După 12 ani, comuna Umbrăreşti este reînfiinţată în plasa Bârlad-Nicoreşti, fiind formată din satele Condrea, Salcia, Siliştea şi Umbrăreşti.

Umbrăreşti - atestat încă de la 1635, apare la începutul secolului al XVIII-lea în documentele de epocă, ca două unităţi fiscale distincte, partea răzeşească şi cea boierească. La 1772, Umbrăreştiul apare ca sat în ţinutul Tecuci, ocolul Bârladului, fiind în proprietatea logofetesei Manolochioaia Costache, iar în 1774 este înregistrat împreună cu Slobozia Condrea. Satul şi moşia devenite boiereşti vor include comunităţile din Siliştea, Bozieşti si Tămăşeni şi vor forma din 1803 o singură unitate administrativă şi fiscală sub numele de Slobozia-Umbrăreşti, cu pecete sătească proprie. Tot la 1803 satele Umbrăreşti şi Slobozia-Umbrăreşti se aflau în proprietatea vornicului Gavril Conachi. În 1832, pierde satul Slobozia Condrea, iar un an mai târziu, devine sat în ocolul Siretului.

Umbrăreştii-Deal este înfiinţat în 1933, când se numea Generalul Eremia Grigorescu, dependent de comuna Umbrăreşti, pentru ca în 1950 să primească numele de Vasile Roaită. Prin Legea nr. 35 din 18 mai 1996 (MO nr. 102, 29 mai 1996) primeşte denumirea Umbrăreştii-Deal.

Torceşti - sat atestat la 1633, apare spre sfârşitul secolului al XVIII-lea, la 1772, ca sat în ţinutul Tecuci, ocolul Bârladului, în proprietatea vistiernicei Anastasia Racoviţă. În anul 1803 apare înregistrat tot în ocolul Bârladului, dar ca proprietar apare spătarului Alecu Greceanu. În 1832, include satul Poşta Torceşti, ce a fost la sud-est de Torceşti, pentru ca în anul următor, 1833, să treacă la ocolul Siretului. Este denumit, în acest timp, Torceni. Apoi pierde o parte din teritoriu, pe care se formează satul Slobozia Torceşti, în 1838, iar în 1845 include siliştea Ţigănei, atestată la 12 ianuarie 1495, ce fost la sud-est de satul Condrea. În 1859, cuprinde cătunul Cioara (a fost înspre satul Iveşti) şi satul Blăjerii de Sus. La 1864 este comună în judeţul Tecuci, plasa Bârlad, formată din satele Blăjerii de Sus şi Torceşti. Comuna Torceşti este desfiinţată în 1875 şi satul Torceşti trece la comuna Iveşti. În 1929 devine sat în comuna Barcea, când pe o parte din teritoriu se formează satul Atârnaţi, care dispare în anul 1956, fiind înglobat în satul Iveşti. Trece la comuna Umbrăreşti în 1931 şi pierde peste un deceniu, cătunul Cioara, alipit la satul Blăjerii de Sus. Prin legea din 1968 devine sat component al comunei Umbrăreşti.

Salcia apare ca sat în comuna Umbrăreşti, în anul 1871, pentru ca la 1876 să treacă la comuna Iveşti şi să revină, în 1887, la comuna Umbrăreşti. Ca şi Condrea, în 1929 Salcia este inclusă în comuna Barcea, trecând apoi, în 1931, la comuna Umbrăreşti.

Condrea apare ca sat în ţinutul Tecuci, ocolul Bârladului, la anul 1774, înregistrat în recensământ împreună cu satul Umbrăreşti. În 1833 apare în ocolul Siretului şi este numit satul Condrii. În anul 1864, devine sat component al comunei Umbrăreşti, pentru ca la 1876 să treacă la comuna Iveşti şi să revină la Umbrăreşti în 1887. În anul 1929 este inclus în comuna Barcea şi readus la comuna Umbrăreşti în anul 1931. La reorganizarea administrativă, de după cel de Al Doilea Război Mondial, devine comună în raionul Tecuci, în 1956, formată din satele Condrea, Salcia şi Siliştea. Este desfiinţată în 1968, când rămâne sat al comunei Umbrăreşti.

Siliştea apare distinct consemnat în documente abia la împroprietărirea din 1864, deşi urmele arheologice demonstrează o locuire din cele mai vechi timpuri, îndeosebi în perioada medievală.

Primăria Umbrăreşti

Primăria Umbrăreşti

Adresa: loc. Umbrăreşti, jud. Galaţi

Cod poştal: 807310

Telefon: 0236/829400, 829877

Fax: 0236/829400

E-mail: primariaumbraresti@hotmail.com

Site: http://www.primaria-umbraresti.ro

Biblioteca

Vizită la bibliotecă

Prima instituţie culturală de pe raza comunei Umbrăreşti a fost „Înfrăţirea”, care a luat naştere la 17 octombrie 1937. Cu un an înainte, la 13 septembrie 1936, funcţiona în satul Salcia, într-o casă particulară, o instituţie culturală sub conducerea lui Ion Simionescu. Colecţia cuprindea circa 357 de volume, majoritatea cărţilor fiind de literatură. În Umbrăreşti biblioteca funcţiona tot într-o casă particulară aparţinând familiei Mironescu. Colecţia cuprindea 100 de volume şi conţinea cărţi de literatură. Bibliotecari au fost Marius Mihai, care a condus biblioteca din anul 1942 şi până în anul 1948, apoi gestiunea a fost preluată de învăţătorul Buşilă Sandu având ca studii şcoala elementară.

Biblioteca Umbrăreşti

Biblioteca Umbrăreşti

Vizită la bibliotecă

Biblioteca Umbrăreşti

În anul 1958 în luna noiembrie s-a construit Căminul Cultural Umbrăreşti şi o sală special amenajată pentru bibliotecă, preluându-se şi colecţia de cărţi de la Salcia şi Umbrăreşti. Biblioteca comunală s-a înfiinţat în anul 1960. Colecţia inițială a bibliotecii a fost inițial restrânsă, numărând numai 150 de volume, în cea mai mare parte cu conţinut religios. Numărul volumelor a crescut de la an la an din achiziţii şi donaţii de la Ministerul Culturii. Prima înregistrare din registrul inventar datează din anul 1962. Pe lângă activitatea uzuală a bibliotecii, se organizau lansări de carte, întâlniri cu autorii (Ilie Tănăsache), se organizau baluri, matinee etc.

În prezent, Biblioteca Comunală Umbrăreşti funcţionează tot în incinta Căminului Cultural, având ca spaţiu 2 camere cu 147,95 metri liniari. Colecţia a început cu un număr de 457 volume, ajungând la 1 ianuarie 2009 la 12.655 volume, cuprinzând cărţi din toate domeniile.

Bibliotecari:

• Calalb Maria (6 luni);
• Prodan Maria (1962-1966), sub îndrumarea directorului de cămin MIHALACHE Dumitru;
• Bâră Valerica, Meleşcanu Dumitru, Ramfu Sultănica, Pavel Florica, Râmniceanu Mariana (1968 - 1983);
• State Măndiţa - învăţătoare (1983 - 1989);
• Brăilescu Elena (1990 - 2003);
• MANOLACHE Emilia-Lucia (din 2003).

Blogul bibliotecii: http://bcumbraresti.blogspot.com

Educaţie

Grădiniţe:

• Grădiniţa cu program normal Nr. 1, sat Torceşti, com. Umbrăreşti, Jud. Galaţi
• Grădiniţa cu program normal Nr. 1, sat Salcia, com. Umbrăreşti, Jud. Galaţi
• Grădiniţa cu program normal Nr. 2, sat Umbrăreşti Deal, com. Umbrăreşti, Jud. Galaţi

Școli gimnaziale:

• Şcoala Primară Nr. 1, sat Torceşti, com. Umbrăreşti, Tel: 0236/344.128;
• Şcoala Gimnazială ”Sfântul Stelian”, sat Umbrăreşti-Deal, com. Umbrăreşti, jud. Galaţi, Tel.: 0236829909; e-mail: sc2umbraresti@yaho.com.
• Şcoala Gimnazială Nr. 1, sat Umbrăreşti, com. Umbrăreşti, jud. Galaţi, Tel.: 0236829408, E-mail: cfsc1umbraresti@yahoo.com
• Şcoala Gimnazială Nr. 1, sat Condrea, com. Umbrăreşti, jud. Galaţi

Obiceiuri și tradiții populare

Caloianul este un ritual de invocare a ploii şi a fertilităţii solului. Obiceiul consta în crearea unui omuleţ (o păpuşă), făcut din lut combinat cu apă, care era împodobit cu iarbă şi care trecea succesiv prin ritualurile de înmormântare, respectiv înviere. La finalul acestor ritualuri, caloianul era eliberat pe apă, pentru a aduce apoi cheile cerului care opresc ploile. Invocarea ploii avea forma unui bocet al unui text, care se spunea de către cei care participau la înmormântarea caloianului.

În Umbrărești, câțiva copii făceau un caloian din lut, care era împodobit cu flori, dar și acoperit pe față cu o pânză, căruia îi dădeau drumul pe apa Bârladului, în timp ce îl boceau.

Note/Referinţe

• Rusu, Toderiţă. Documente umbrăreștene din secolele XV-XX. București: Editura Printech, 2020. 105 p.
• Rusu, Toderiţă. Umbrăreştii: chipuri de lumină de ieri şi de azi. Bucureşti: Electra, 2016. 140 p.
• Rusu, Toderiţă; Rusu, Rozalia Dorina. Personalităţi umbrăreştene de ieri şi de azi. Bucureşti: Electra, 2017. 214 p.
• Sion, Ion T.. Umbrăreşti : vatră milenară de istorie. Focşani: [s.n.], 1999. 448 p.

• Umbrăreşti, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia"], Disponibil în Internet: http://10.1.1.4/opac/authority/172159?pn=opac%2FBrowse#idx=12&q=Umbr%C4%83re%C5%9Fti%2C+comun%C4%83