Costache Negri

Revision as of 09:57, 8 May 2012 by Liana (talk | contribs) (Secretar)

Date monografice

frameless|alt=camin|Căminul Cultural Costache Negri frameless|Statuia lui Costache Negri frameless|Monumentul eroilor - com. Costache Negri frameless|comuna Costache Negri frameless|comuna Costache Negri
Comuna Costache Negri se află la 50 km sud-est de Galaţi şi 32 km vest de Tecuci. Prin localitate trece drumul judeţean 251 care face legătura cu localităţile Slobozia Conachi, Pechea şi apoi spre comunele Cudalbi, Valea Mărului, Matca şi municipiul Tecuci; prin zona de vest trece drumul judeţean 254 care străbate localităţile Griviţa şi Iveşti şi se intersectează cu drumul naţional Galaţi- Tecuci.
Actul de atestare a localităţii datează de la 1 iunie 1521 şi a fost redactat în limba slavonă la Hârlău, scris de pan Totruşan logofăt, pe un pergament: „Pentru servicii aduse domnului Moldovei Ştefan Vodă şi pentru supunerea de care a dat dovadă, pan Ban vornic şi Gagea uriadnic de Vaslui şi Drăguş sunt răsplătiţi cu numeroase teritorii. Martori la această danie au fost potrivit Sfatului Domnesc, panul Isac, panul Petru vornic, panul Negrilă, panul Vasco, pârcălabi de Hotin, panul Grincovici, panul Talabă, panul Costea şi panul Condrea pârcălabi de Neamţ”. Documentul din anul 1521 sugerează că satul Mânjina, fostul nume al actualei aşezări Costache Negri, poartă un oiconim derivat din antroponimul “hotarul lui Mânjea”. Vreme de câteva secole, de la întemeierea aşezării a existat o închegată obşte sătească ce şi-a reglementat litigiile pe baza dreptului cutumiar. Situaţia se păstrează foarte probabil până în a doua jumătate a secolului XVIII-lea când, ca şi alţi boieri, şi Petrache Negri cumpără diferite suprafeţe din pământul obştii, printre care şi moşia Mânjina”.
În ceea ce priveşte înfiinţarea şi numele comunei, sunt mai multe interpretări. Există, însă, certitudini, că în zona unde astăzi este aşezată localitatea, au fost mai multe sate mici care între timp s-au adunat în jurul acesteia. Într-o hotarnică datată 19 decembrie 1741 se precizează că moşia acestui sat se întindea “din Călmăţui şi până în Valea Rea”. În anul 1871, comuna de astăzi include şi satul Potârnichea aflat în partea de sud spre comuna Pechea. Pe o parte a hotarului lui Mânjea s-a aflat, în perioada 1621-1627, şi satul Ardieşti, menţionat într-o hotarnică din 12 decembrie 1747. În anul 1803 localitatea se numea Mânjina. În 1816 aparţinea de ocolul Siretului, ţinutul Covurluiului iar în 1834 de ocolul Brateşului. Prin legea comunală din 1864, comuna Mânjina face parte din plasa Siret, judeţul Covurlui. Localitatea a fost desfiinţată în anul 1875, satul trecând la comuna Pechea şi a fost reînfiinţată în anul 1904, în cadrul plasei Pechea. În 1908 primeşte numele de Costache Negri şi este trecută în plasa Cudalbi. Este repartizată în 1911 din nou la Plasa Pechea. În anul 1929 comuna este iarăşi desfiinţată, satul Costache Negri trece la comuna Cudalbi. Este reînfiinţată în anul 1931 şi din nou la Plasa Pechea în 1942. În anul 1950 se află în raionul Galaţi, regiunea Galaţi, apoi în raionul Lieşti în anul 1954 şi iarăşi în raionul Galaţi până în anul 1965 când devine componentă a Judeţului Galaţi, alături de celelalte 53 de comune. Totuşi, nu departe de această localitate, a mai existat una cu acelaşi nume, dincolo de comuna Pechea, spre Galaţi. Satul Ibrianu de pe pârâul Lozoviţei, creat pe moşia lui Petrache Negri, atestat în anul 1918, la iniţiativa Prefecturii judeţului Covurlui îşi schimbă numele în satul Costache Negri, poate pentru a înlătura denumirea sa de origine turcească. În anul 1942 satul a fost desfiinţat şi a primit numele de Negrea pe care îl poartă şi în prezent. Astăzi este sat component al comunei Schela.
Primii locuitori ai comunei au venit din mai multe părţi ale ţării. Din zona judeţului Brăila, satul Măicăneşti, s-au stabilit aici, la începutul secolului al XIX-lea Apostu Sandu, Mihai şi Pricopi Sandu. S-au mai stabilit aici oameni din comuna Rediu, din satul Negrea, cum ar fi înaintaşii lui Ispas Gheorghe şi Ionaşcu Dănăilă, primul fiind şi primar al comunei. Din judeţul Vrancea, au venit pe timp de iarnă, Dochia şi Ion Mehedinţi, cunoscuţi cu porecla “plăvani” care se pare că sunt descendenţi din familia marelui logofăt Simeon Mehedinţi.
Pe teritoriul comunei Costache Negri învăţământul datează încă de la începutul secolului al XIX-lea şi a funcţionat pe lângă biserica din lemn aflată pe Dealul Mic. Data exactă a începerii primelor clase de şcoală nu poate fi precizată. Se cunoaşte, însă, că în anul 1879 funcţiona o şcoală primară unde învăţau 20 de elevi dar a primit autorizaţie de funcţionare ca instituţie de învăţământ abia în anul 1881. Şcoala avea doar patru săli de clasă chiar în casele unor localnici. Primul director al şcolii a fost învăţătorul Ion Huzuc. În anul 1895, director al şcolii este Vasile Lăzărescu care învăţa 30 de copii în cinci clase. Abia după primul război mondial au venit învăţători din alte sate. În anul 1933, boierul Nicuşor Rădulescu a donat comunei Costache Negri o suprafaţă de teren de jumătate de hectar pentru construirea unei şcoli. În prezent şcoala are un cabinet managerial şi secretariat, o bibliotecă cu 5.000 de volume, un laborator Ael cu zece calculatoare, un server şi un atelier de lucru.
Comuna gălăţeană Costache Negri are strânse legături cu localitatea franceză La Roche Sur Yon, în urma unui acord de înfrăţire între cele două localităţi. Acest acord a dat naştere unui proiect susţinut de ambele părţi pentru crearea unei reţele de alimentare cu apă care să deservească locuitorii întregii comune. Participarea părţii franceze s-a concretizat pe două planuri: ajutor tehnic - trimiterea unui specialist pentru a evalua situaţia; ajutor financiar care, cumulat cu susţinerea venită de la partea română, să fie suficient pentru finalizarea proiectului. Din anul 2005, se desfăşoară proiectul “Şcoala, atelier de etnografie” finanţat de Banca Mondială şi de comunitatea locală. În şcoală s-a înfiinţat un atelier în care copiii învaţă cusături tradiţionale şi un cerc de pictură numit “Prietenii culorilor”. În cadrul programului lansat de Uniunea Europeană “Satul românesc, sat european” în anul 2005, comuna Costache Negri din judeţul Galaţi a primit statutul de “sat european” pentru dezvoltarea infrastructurii: alimentarea cu apă a comunei, servicii sociale, înfiinţarea unui dispensar uman, dar şi dezvoltarea culturală a comunei (sala de informatică şi biblioteca publică).
Ca şi obiective turistice, în comuna Costache Negri se poate vizita Casa memorială “Costache Negri” dar şi Mănăstirea Gologanu, situată la doar 5 km de comună. Anual, la 21 mai, are loc sărbătoarea comunei denumită “Întâlnirile de la Mânjina”.
Casa Memorială Costache Negri.
Casă Memorială Costache Negri.
interior2
Casa memorială "Costache Negri"-interior
interior
Casa memorială "Costache Negri"-interior
  • Casa Memorială Costache Negri
În anul 1943, s-a înfiinţat la Galaţi Societatea Culturală “Costache Negri” care a avut rolul de a scoate la lumină documentele şi mărturiile referitoare la activitatea marelui patriot moldovean şi a prietenilor săi pentru Unirea Principatelor Române precum şi salvarea casei de la Mânjina. La 23 august 1943, prin decretul 2336, mareşalul Antonescu clasează ca monument istoric “casa şi parcul Marelui Vornic Costache Negri din comuna Costache Negri (fostă Mânjina), judeţul Covurlui”. La intrarea în casa lui Costache Negri se găseşte o placă comemorativă cu următorul text: “În această casă a locuit Costache Negri, pârcălab de Galaţi, militant pentru ideile Revoluţiei de la 1848 şi ale luptei pentru unire“. Casa Memorială a fost deschisă la 2 iunie 1968, chiar în casa revoluţionarului moldovean, construită în stilul unei case ţărăneşti de tip evoluat, cu două cerdace pe stâlpi de lemn. În faţa casei memoriale, la 19 mai 1973, a fost dezvelit bustul lui Costache Negri, realizat în piatră de Boris Leonovici. De asemenea, la 17 iunie 1912 a fost aşezată în Galaţi, în Piaţa Regală, statuia lui Negri realizată de sculptorul Ion Iordănescu din Bucureşti.

Primăria COSTACHE NEGRI

primaria
Primăria comunei Costache Negri

Date contact:

Adresa: loc. Costache Negri, jud. Galaţi
Cod poştal: 807095
Telefon: 0236/825810
Fax: 0236/825886
E-mail: primariacnegri@yahoo.com
Site: http://primariacostachenegri.ro

Primar

primar
Niculescu Emilia

NICULESCU Emilia (n.20.04.1960, com. Piscu, jud. Galaţi)

Studii:

  • Facultatea de Ştiinţe economice, specializarea Finanţe-Bănci

Experienţă profesională:

  • Contabil Primăria comunei Costache Negri (1981-2000)
  • Primar comuna Costache Negri (din 2000).

Viceprimar

VÎRTOSU Viorel (n. 02.12.1963, com. Costache Negri, jud. Galaţi)

Studii:

  • Liceul industrial Brăila

Experienţă profesională:

  • Contabil ferma I.A.S. Iveşti, jud. Galaţi (1985-2000)
  • Viceprimar comuna Costache Negri (din 2000).

Secretar

MAXIM Claudia (n. 19.05.1963)

Studii:

  • Liceul Agroindustrial Brăila (1977-1981)
  • Facultatea de Studii Juridice şi Administrative (2004-2007)

Experienţă profesională:

  • Agent agricol C.P.C. Costache Negri (1983-1990)
  • Agent agricol primăria Costache Negri (1990-1993)
  • Secretar Primăria comunei Costache Negri (din 1993).

Contabil

VÎRTOSU Constantina (n. 15.09.1969)

Studii:

  • Liceul Agroindustrial Tecuci (1986-1988)
  • Faculatea de Studii Economice (2004-2008)

Experienţă profesională:

  • Contabil SC Agrovin Iveşti SA (1988-2000)
  • Contabil comuna Costache Negri (din 2000).

Biblioteca

Biblioteca comunală Costache Negri a fost înfiinţată în perioada 1948 – 1949, din informaţiile culese de la d-nul Neagu Mihai, locuitor al comunei şi fost învăţător. La data de 17 iulie 1951 în biblioteca noastră exista un număr de 599 volume, conform unui raport de activitate încheiat de d-na Manolache Eugenia, fostă directoare de cămin, preşedintă a femeilor, care îndeplinea şi funcţia de bibliotecar. Primele cărţi intrate în bibliotecă au fost din donaţii de la preotul satului şi de la biblioteca Rădulescu, lăsată prin plecarea acestuia. Apoi conducerea C.A.P.-ului din comună repartiza lunar bani pentru achiziţie de carte.
Biblioteca a funcţionat în mai multe locaţii. Mai întâi în casa lui Ionascu Teodar, om cu o deosebită deschidere pentru cultură, apoi în casele lui Iamandi Anton, un om înstărit care a pus la dispoziţie o cameră pentru funcţionarea bibliotecii comunale. În anul 1964 s-au deschis porţile Căminului Cultural şi din acel moment biblioteca a fucţionat în mai multe locaţii în cadrul căminului.
În prezent biblioteca funcţionează într-un spaţiu nou de 150 m², dat în funcţiune pe 21 mai 2005. În cadrul bibliotecii există aproape 10000 de volume. Biblioteca este dotată cu rafturi noi şi cu un calculator pentru evidenţa de bibliotecă.
biblioteca
Biblioteca comunei Costache Negri
Bibliotecari:
  • Eugenia Manolache (1948 – 1951)
  • Neagu Mihai, Neagu Eugen, fiul d-nei Manolache Eugenia, Lupu Fănica, Dumbravă Liliana, Irimia Aneta, Han Ionica, Călugărul Mihai, Stoian Sefora.
Bibliotecar:
LUPU Ilinca

Experienţă profesională:

  • bibliotecar (din 1997).