Rădeşti

Date monografice

Rădeşti este o comună situată în nordul judeţului Galaţi, într-o zonă deluroasă, pe drumul Galaţi-Bârlad, la aproximativ 100 km de municipiul reşedinţă de judeţ, Galaţi. Legendele locului spun că această aşezare ar fi avut la bază o reşedinţă a unor tâlhari. După ultimele statistici, comuna, reînfiinţată în anul 2004, conform Legii nr.16 din 24.02.2004, are o populaţie de aproximativ 1744 de locuitori şi o suprafaţă administrativă de 3899.44 ha teren, din care teren intravilan 297,03 ha. Religia locuitorilor este preponderent ortodoxă. Comuna Rădeşti are în componenţa sa satele: Rădeşti, Cruceanu şi Oanca.
Comuna Rădeşti este un colţ de ţară din sudul Bârladului, segment al Ţării de Jos, care,din cele mai vechi timpuri a înfruntat asprimile veacurilor. Satul este înconjurat de câmpuri mănoase, păduri umbroase şi vii de esenţă românească. Pe aceste meleaguri, paşii lui Ştefan Voievod au călcat în dese rânduri; la fel şi Petre Rareş a trecut de nenumărate ori cu carele lui cu peşte pe artera Iasi - Vaslui - Bârlad - Trestiana -Dealul Docanilor - Miroasa - Rădeşti - Pădurea Domnească - şi mai departe către Galaţi. Pe raza comunei Rădeşti erau două hanuri, unul în centrul satului (pe locul fostei locuinţe a lui Mihai Lica Şuşnea, astăzi proprietatea lui Ştefan Nada) şi al doilea la 1,5 km sud de Pădurea Domnească, numit "Hanul lui Pastramă".
Numele localităţii Rădeşti - se trage de la numele unui căpitan de oaste de pe timpul lui Ştefan cel Mare, Radu Lozescu. Acest căpitan de oaste a fost trimis de Ştefan Voievod prin sudul Bârladului cu misiunea de a recruta oşteni pentru armata statului moldovenesc, dar şi pentru a organiza o tabără militară domnească, având scopul de a împiedica pătrunderea unor forţe armate ostile pe artera comercială Galaţi-Bârlad-Vaslui -Iaşi. Sosit pe aceste meleaguri, Radu Lozescu şi-a fixat postul de comandă în locul căruia astăzi i se spune Pădurea Domnească. Oştenii adunaţi aici erau instruiţi pe valea numită astăzi Valea Tainiţei, făcând exerciţii de tragere cu arcul, principala armă de atac de pe atunci. Dealul de la răsărit de Valea Tainiţei a căpătat numele de Dealul Arcaşului, iar adăpostul pentru provizii şi unelte de luptă, era o văgăună mai îndepărtată, într-un loc ferit, se numeşte şi astăzi "Adăpoastele". După ce evenimentele s-au liniştit, Ştefan Voievod a dat spre proprietate aceste meleaguri fostului căpitan de oaste Radu Lozescu. Urmaşii oştenilor lui Radu Lozescu au format o aşezare în punctul Ciuta, la sud de Adăpoastele. Localitatea astfel formată a căpătat numele de Rădeşti, după numele căpitanului de oaste, Radu. Urmaşii lui Radu, cei patru fii ai săi (Batică, Zburătura, Banga şi Tudor), din cauza lipsei de apă, au mutat satul pe locul unde se află astăzi, fiind atraşi de izvorul puternic din centrul satului numit acum Trei Izvoare. Denumirea de Rădeşti a rămas neschimbată.
Din punct de vedere administrativ, până în 1968 a fost comună şi avea ca sate componente următoarele localităţi: Rădeşti, Bursucani, Cruceanu, Zimbru, Oanca şi Miroasa.
Sursa: Biblioteca comunală Rădeşti (Florenţa Porumb, bibliotecar - datele au fost culese de la bătrânii din sat de către dl. Toma Novac, profesor de matematică, veteran de război); Galerie foto. În: Primaria Radesti [online]. [citat 21 iunie 2012]. Disponibil în internet: http://radesti.infoprimarie.ro/?section=articolePage&idCapitol=9&lang=Ro#
Obiective turistice
  • Muzeul satului Rădeşti
  • Păstrarea tradiţiilor prin formaţia "Rădeşteanca".

Biserica Rădeşti Şcoala Gimnazială Rădeşti Cămin cultural Rădeşti Sediul Poliţiei Rădeşti Biserica Rădeşti

Primăria RĂDEŞTI

primarie radesti
Primăria Rădeşti

Date contact:

Adresa: strada Principală, nr.39, loc. Rădeşti
Cod poştal: 807014
Telefon: 0236/333494
Fax: 0236/333479
Email:
Site: http://radesti.infoprimarie.ro/

Biblioteca

Din 1965 până în anul 1968 bibliotecară a fost d-na Hîrţanu Natalia. În anul 1968 are loc reîmpărţirea administrativă, astfel localitatea Rădeşti devine sat component al comunei Bălăbăneşti, iar biblioteca este preluată de d-nul Ciocan. În 2004 Rădeşti-ul devine din nou comună, nucleul bibliotecii comunale Rădeşti constituindu-l 430 de cărţi adunate începând cu anul 2000 de d-na Porumb Florenţa de la consăteni, ca donaţie pentru minibiblioteca ,,Clubului Rădăşteanca sec. al XXI -lea". La acestea s-au adăugat şi un număr de 80 de cărţi, donate de Biblioteca Judeţeană "V.A. Urechia", în 2001. Astăzi Biblioteca comunală Rădeşti are un fond activ de peste 7000de cărţi.
Bibliotecar:
PORUMB Florenţa (n. 17.04.1959, com. Rădeşti)

Studii:

  • Liceul teoretic "Gh. Gherghiu-Dej" din Bârlad (1974-1978);

Experienţă profesională:

  • Suplinitor Şcoala Generală Rădeşti (1978-2004);
  • Economist C.A.P. Rădeşti (8 luni);
  • Registrator medical Psihiatria Vârlezi (1995-1996);
  • Referent la Centrul Cultural "Dunărea de Jos" din Galaţi (organizează grupul folcloric "Rădăşteanca");
  • Bibliotecar Biblioteca Comunală Rădeşti (din 2006 - cu o întrerupere de un an).

Educaţie

Grădiniţe:
  • Grădinița cu Program Normal Nr. 1, comuna Rădești
  • Grădinița cu Program Normal Nr. 1, sat Cruceanu, comuna Rădești
Școli gimnaziale:
  • Școala Gimnazială Nr. 1, com. Rădești Tel: 0236/333.454

email: scoalaradesti@yahoo.com.

Note/Referinţe

  • Rădești, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia"] [citat 29 martie 2018]:
http://10.1.1.4/opac/authority/221970?pn=opac%2FBrowse#idx=12&q=R%25C4%2583de%25C5%259Fti%252C+comuna+R%25C4%2583de%25C5%259Fti