Comuna Griviţa

Şcoala primară - sat Călmăţui

Comuna Griviţa este alcătuită din 2 sate – Griviţa şi Călmăţui şi este situată în partea centrală a judeţului, în câmpia Tecuciului. Altitudinea în cuprinsul teritoriului său variază între 37 m (în sud) şi 82 m (în nord). Temperatura medie anuală a aerului este de 9,9° C. Se află în bazinul hidrografic Siret, principalele ape fiind Călmăţui şi Geru. Teritoriul său este de 3.945 ha, populaţia fiind de 3.765 locuitori (2002).

Satul Griviţa a fost construit înainte de anul 1871 când depindea de judeţul Tecuci şi se numea Fleodorie. În 1896, se folosea forma „Fleondoroaia”, toponim cunoscut şi astăzi localnicilor care provenea de la cuvântul de origine slavă „fleandură”, adică haină zdrenţuită. După aplicarea Regulamentului pentru împroprietărirea soldaţilor participanţi la Războiul pentru Independenţă, la 20 iunie 1878, satul capătă un nou nume, Griviţa, pentru a reaminti generaţiilor viitoare cucerirea redutei turceşti cu acest nume de către trupele române.

Călmăţui este atestat documentar la 7 aprilie 1548 când este numit Frăţileni, depinzând de ţinutul Tecuci. Numele actual al satului provine de la cel al pârâului care-l străbate. Acesta izvorăşte din latura vestică a dealului Pietrele. Toponimul „Frăţileni” este înlocuit cu „Berhoe” despre care se spune că se numea „din vechime Frăţileni”. Pe teritoriul de altă dată al satului Călmăţui a fost şi moşia Cucoraşi, atestată în 1713. În anul 1851, se vorbea de o sinonimie a satului Călmăţui şi Cucoraşi.

Obiective turistice

Biserica „Sf. Mare Mucenic Dimitrie” Călmăţui

Biserica " Sf. Mare Mucenic Dimitrie" Călmăţui

Biserica este o construcţie veche, clădită în jurul anului 1830 şi a fost zidită de fostul proprietar al moşiei Brehoaia, şi anume Alexe Anastasia pe valea Gerului în apropierea satului Călmăţui de astăzi. Această bisericuţă a fost adusă în satul Călmăţui de către Tache Anastasiu, nepotul şi mostenitorul moşiei şi rezidită după dimensiunile vechi. Bisericuţa este zidită din cărămidă şi scoborâtă în pământ la 0,45 m sub nivelul suprafeţei solului. Are forma de cruce cu o singură turlă în faţă. Pictura interioară a fost executată înainte de 1880 de către un zugrav necunoscut. În altar, pe boltă este Încoronarea Maicii Domnului şi Sf. Treime. Catapeteasma, din lemn sculptat, desparte nartexul de altar.

Iniţial biserica l-a avut ca şi ocrotitor pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, aşa cum a dorit Alexie Anastasiu. Însa după moarte acestuia, întreaga moşie rămâne nepotului său Dimitrie (Tache) Petre Anastasiu (1836-1900) de neam elen si jurist de profesie, care stăpâneşte în continuare până în anul 1900. Prin testamentul său, întocmit la 27 decembrie 1897, el lasă întreaga avere Academiei Romane şi totodată precizează că hramul Bisericii să fie schimbat, fiind ales un nou ocrotitor, Sfântul Mare Mucenic Dimitrie.

Cavoul lui Dimitrie (Tache) P. Anastasiu

Prin grija boierului Dimitrie P. Anastasiu, biserica satului a beneficiat de un mare sprijin financiar. Academia Română, moştenitoarea întregii averi boiereşti, trebuia să se îngrijească de toate cele necesare bisericii şi de salariile preoţilor, cântăreţilor şi ale paraclisierului. Cu averea lui Dimitrie (Tache) P. Anastasiu, Academia Română a înfiinţat Fundaţia omonimă, prin care la conacele de la Călmăţui si Ţigăneşti se deschid două şcoli, prima primară iar cea de a doua de agricultură (Şcoala de Agricultură a Academiei). La cea dintâi, pe lângă conac, sunt construite şi alte anexe care vor fi utilizate drept internat pentru copiii care nu erau din Călmăţui. Tot prin testament se stabileşte ca orice copil care era bun la învăţătură să fie ajutat financiar şi îndrumat spre şcoli universitare. Drept recunoştinţă, Academia Română i-a zidit în curtea bisericii, în partea de nord, un cavou în marmură albă şi o cruce neagră din marmură de Carara cu o înalţime de 4,5 m, prezentă şi astăzi.

Sursa: Biblioteca comunală Griviţa (Georgeta Maruş, bibliotecar); Galerie Foto. În: Parohia "Sfântul Mare Mucenic Dimitrie" Calmatui

Primăria GRIVIŢA

Primăria Griviţa

Date contact:

Adresa: loc. Griviţa, jud. Galaţi

Cod poştal: 807160

Telefon: 0236/825301, 825302

Fax: 0236/825302

E-mail: primaria.grivita@ambasador-tv.ro

Site: http://www.grivitagalati.ro/

Biblioteca

Biblioteca este situată în centrul comunei, la şoseaua principală şi funţionează în incinta Căminului Cultural din anul 1970. Primul fond de carte s-a constituit în casa personală a lui Ion Ghenea în anul 1960. Tot în 1960, biblioteca îşi mută sediul în casa lui Ion Sandu, iar bibliotecar salariat era Blăniţă Virgil, care a funcţionat ca bibliotecar până în august 1960. De la Ion Sandu, biblioteca îşi mută sediul în casa d-nei Câmpeanu Aneta.

Din 1970, biblioteca îşi dobândeşte un sediu propriu, în care funcţionează şi astăzi. Incinta cuprinde două săli cu o suprafaţă totală de 32 m².

Bibliotecari:

• Stan Ştefana, actualmente pensionară;
• Scrumeda Elena, profesoară de istorie;
• Bujor Maria, profesoară de română, pensionară.

Blogul bibliotecii: http://bibliotecara.blogspot.ro/

Bibliotecar:

Maruş Georgeta

MARUŞ Georgeta (13.12.1962, com. Griviţa)

Studii:

• Liceul Industrial nr. 10 Galaţi
• Curs iniţiere calculatoare;
• Curs biblioteconomie – 2 ani;

Experienţă profesională:

• Profesor suplinitor la Şcoala Gimnazială Griviţa (1981 – 1990);
• Bibliotecar Biblioteca Comunală Griviţa (din 1990).

Educaţie

Grădiniţe:

• Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1, com. Griviţa

• Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1, sat Călmăţui, com. Griviţa

Școli gimnaziale:

• Şcoala Gimnazială Nr. 1, com. Griviţa Tel: 0236/866.923

email: scoalagrivita@yahoo.com

Note/Referinţe

• Grivița, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Județene "V.A. Urechia"]. Disponibil în Internet:https://tinread.bvau.ro/opac/authority/222482