Difference between revisions of "Jorăşti"
(→Date monografice) |
|||
| (34 intermediate revisions by 3 users not shown) | |||
| Line 1: | Line 1: | ||
='''Date monografice'''= | ='''Date monografice'''= | ||
| + | <div style="text-align: justify;"> | ||
[[Image:jorasti1.jpg|thumb|alt=jorasti.|Biserica Jorăşti]] | [[Image:jorasti1.jpg|thumb|alt=jorasti.|Biserica Jorăşti]] | ||
[[Image:jorasti2.jpg|thumb|alt=jorasti.|Cămin Cultural Jorăşti]] | [[Image:jorasti2.jpg|thumb|alt=jorasti.|Cămin Cultural Jorăşti]] | ||
| − | [[Image:jorasti3.jpg|thumb|alt=jorasti.|Monumentul | + | [[Image:jorasti3.jpg|thumb|alt=jorasti.|Monumentul Eroilor Jorăşti]] |
| + | [[Image:jorasti7.jpg|thumb|alt=jorasti.|Centru social Jorăşti]] | ||
[[Image:jorasti4.jpg|thumb|alt=jorasti.|Cămin Cultural - sat Zărneşti]] | [[Image:jorasti4.jpg|thumb|alt=jorasti.|Cămin Cultural - sat Zărneşti]] | ||
| − | [[Image:jorasti6.jpg|thumb|alt=jorasti.|Cascadă sat Zărneşti]] | + | [[Image:jorasti6.jpg|thumb|alt=jorasti.|Cascadă - sat Zărneşti]] |
| + | |||
:Satul Jorăşti este atestat documentar în vara anului 1772. Era alcătuit din mai multe moşii care sunt consemnate în documente, satele întemeiate pe ele purtând aceleaşi denumiri: Căţeleşti, în parte de apus, Andrieşeni, în partea de nord, Ionăşeşti, în partea de nord vest. Partea de sud-vest a moşiei satului Jorăşti se numea Jăglău, la 10 decembrie 1802. Menţiunea „Bătrânul" Jiglău, ca parte a moşiei satului Jorăşti, într-un document din 30 decembrie 1824 indică o existenţă prestatală a obştei Jorăşti. Toponimul provine de la onomasticul Jora, derivat din Gheorghe, prin influenţă sârbo-croată, vechi nume răzăşesc, folosit, în ţinutul Vaslui şi păstrat de ţărani şi la începutul secolului al XVIII-lea. Autorul Dan Râpă-Buicliu scrie în lucrarea sa "Ştefan cel Mare şi Sfânt" despre satul Jorăşti, care se afla în apropiere de malul drept al Nistrului, consemnândul drept „Vadul Jora”ceea ce demonstrează circulaţia în timp a numelui respectiv - Gheorghe Jora, pârcălab de Hotin. "Bătrânul" Jiglău era deci un trup de moşie, care purta numele întemeietorului, la care aveau drept de moştenire fiii, nepoţii şi strănepoţii neamului respectiv. Bătrânul era împărţit în părţi egale sub formă de fâşii înguste de pământ, păstrate în lumea satelor, în expresia "hlize", cu hotare pe fiecare moştenitor în parte. Adeseori, răzeşii vindeau răzoare de fructe dintr-un bătrân sau câte un bătrân sau doi deodată. Menţionăm, de asemenea, şi alte moşii: Drăguşeni, Puţeni, care a fost considerat dintotdeauna un cătun al Jorăştilor, Fundeşti. Aceste moşii alcătuiesc vatra pe care s-a întemeiat şi s-a dezvoltat satul Joraşti. | :Satul Jorăşti este atestat documentar în vara anului 1772. Era alcătuit din mai multe moşii care sunt consemnate în documente, satele întemeiate pe ele purtând aceleaşi denumiri: Căţeleşti, în parte de apus, Andrieşeni, în partea de nord, Ionăşeşti, în partea de nord vest. Partea de sud-vest a moşiei satului Jorăşti se numea Jăglău, la 10 decembrie 1802. Menţiunea „Bătrânul" Jiglău, ca parte a moşiei satului Jorăşti, într-un document din 30 decembrie 1824 indică o existenţă prestatală a obştei Jorăşti. Toponimul provine de la onomasticul Jora, derivat din Gheorghe, prin influenţă sârbo-croată, vechi nume răzăşesc, folosit, în ţinutul Vaslui şi păstrat de ţărani şi la începutul secolului al XVIII-lea. Autorul Dan Râpă-Buicliu scrie în lucrarea sa "Ştefan cel Mare şi Sfânt" despre satul Jorăşti, care se afla în apropiere de malul drept al Nistrului, consemnândul drept „Vadul Jora”ceea ce demonstrează circulaţia în timp a numelui respectiv - Gheorghe Jora, pârcălab de Hotin. "Bătrânul" Jiglău era deci un trup de moşie, care purta numele întemeietorului, la care aveau drept de moştenire fiii, nepoţii şi strănepoţii neamului respectiv. Bătrânul era împărţit în părţi egale sub formă de fâşii înguste de pământ, păstrate în lumea satelor, în expresia "hlize", cu hotare pe fiecare moştenitor în parte. Adeseori, răzeşii vindeau răzoare de fructe dintr-un bătrân sau câte un bătrân sau doi deodată. Menţionăm, de asemenea, şi alte moşii: Drăguşeni, Puţeni, care a fost considerat dintotdeauna un cătun al Jorăştilor, Fundeşti. Aceste moşii alcătuiesc vatra pe care s-a întemeiat şi s-a dezvoltat satul Joraşti. | ||
:Satul Jorăşti este înregistrat în catagrafia din 1774, toată suma satului fiind de 22 de persoane, nominalizate pe categorii: 1 preot, 14 scultelnici, 6 mazili şi ruptaşi, case cu văduve 1. De asemenea, în anul 1803 se găseşte înregistrat în ocolul Mijlocului. Din punct de vedere juridic, satul Jorăşti este atestat în anul 1840, când a fost investit şi cu sigiliu; acest sigiliu este aplicat pe un document. Este vorba de " Mărturia dată de Petru, Neculai şi Gheorghe Velici lui Ilie Sava din satul Crăieşti, prin care se arată că au văzut cum acesta l-a împrumutat pe Vasile Veliche cu trei galbeni, bani încă nerestituiţi de datornic". În anul 1862, satul Jorăşti număra 120 locuitori, avea o judeţie sătească, sigiliu, iar conform vechii organizări şi un consiliu administrativ sătesc, alcătuit din reprezentanţi aleşi deobşte.Singura instituţie era biserica. După promulgarea legii rurale, de către Alexandru Ioan Cuza, satul Jorăşti este declarat centru de comună, intrând în componenţa sa cătunele Lunca şi Zărneşti, aceasta structura existând şi în prezent. | :Satul Jorăşti este înregistrat în catagrafia din 1774, toată suma satului fiind de 22 de persoane, nominalizate pe categorii: 1 preot, 14 scultelnici, 6 mazili şi ruptaşi, case cu văduve 1. De asemenea, în anul 1803 se găseşte înregistrat în ocolul Mijlocului. Din punct de vedere juridic, satul Jorăşti este atestat în anul 1840, când a fost investit şi cu sigiliu; acest sigiliu este aplicat pe un document. Este vorba de " Mărturia dată de Petru, Neculai şi Gheorghe Velici lui Ilie Sava din satul Crăieşti, prin care se arată că au văzut cum acesta l-a împrumutat pe Vasile Veliche cu trei galbeni, bani încă nerestituiţi de datornic". În anul 1862, satul Jorăşti număra 120 locuitori, avea o judeţie sătească, sigiliu, iar conform vechii organizări şi un consiliu administrativ sătesc, alcătuit din reprezentanţi aleşi deobşte.Singura instituţie era biserica. După promulgarea legii rurale, de către Alexandru Ioan Cuza, satul Jorăşti este declarat centru de comună, intrând în componenţa sa cătunele Lunca şi Zărneşti, aceasta structura existând şi în prezent. | ||
| + | :'''Satul Lunca''' este atestat documentar, la 30 decembrie 1780, ca moşie cu numele Tăplăi. Satul constituit înainte de anul 1831, s-a numit şi Câşla Tăplăi (substantivul "câşla", de origine turcă este sinonim cu stână, târlă). Câşla Tăplăi sau numai Tăplăi s-a întrebuinţat până prin anul 1878. Toponimul actual Lunca, vine de la substantivul luncă şi a rămas singur în uz după anul 1878. În ceea ce priveşte întemeierea satului Lunca s-au păstrat unele informaţii: "Pe Valea Covurluiului cu Apă, depărtare ca de şase km de centrul comunei Jorăşti se află aşezat satul Lunca, înfiinţat de răposatul proprietar Ion C. Plesnilă la anul 1850, mai întâi din şapte bordeie (şapte familii de ţărani clăcaşe) şi conacul boieresc." | ||
| + | :'''Satul Zărneşti''' este atestat documentar la 12 februarie 1622. Termenul "zărnă" se întânleşte în Moldova, în timpul domniei lui Alexandru cel Bun, când doamna Ana-soţia sa, face daruri mănăstirii Moldoviţa, lăsându-i satul Vaculinţii şi seteştea lui Zărnă. La 8 septembrie 1633, Nour, cu soţia sa Piitra întocmescun act de danie privind toatăaverea lor mobilă şi imobilădin satul Zărneşti, pe care o dăruiesc binefăcătorului lor, paharnicul Pană. La 8 iunie 1635, Piitra, nepoata lui Constantin şi a Brânduşei, fata lui Gavril şi a Maricăi din satul Zărneşti,ţinutul Covurlui dăruiesc fostului paharnic Panăşi urmaşilor săi moşia lor din Zărneşti. În acest act se arată că fostul paharnic Pană a transformat locul pustiu din Zărneşti într-un sat cu oameni. | ||
:Comuna Jorăşti se află în bazinul hidrografic Prut, principalele ape fiind Bujor, Covurlui şi Băneasa. Comuna are 6285 ha, teren arabil, paduri, păşuni şi vii. Populaţia este de 1945 locuitori. Terenurile sunt bune pentru agricultură şi creşterea vitelor; pe valea Jorăştilor sunt îndeosebi, fâneţe. | :Comuna Jorăşti se află în bazinul hidrografic Prut, principalele ape fiind Bujor, Covurlui şi Băneasa. Comuna are 6285 ha, teren arabil, paduri, păşuni şi vii. Populaţia este de 1945 locuitori. Terenurile sunt bune pentru agricultură şi creşterea vitelor; pe valea Jorăştilor sunt îndeosebi, fâneţe. | ||
:Sursa: '''Tighici Iacomi, Flori-Rodica.''' ''Jorăşti : Vatră răzăşească covurluiană : File de cronică.'' Galaţi : Editura Sinteze, 2007; '''Biblioteca comunală Jorăşti''' (Liliana Vicol, bibliotecar). | :Sursa: '''Tighici Iacomi, Flori-Rodica.''' ''Jorăşti : Vatră răzăşească covurluiană : File de cronică.'' Galaţi : Editura Sinteze, 2007; '''Biblioteca comunală Jorăşti''' (Liliana Vicol, bibliotecar). | ||
| Line 21: | Line 26: | ||
::'''Site:''' http://primariajorasti.ro | ::'''Site:''' http://primariajorasti.ro | ||
| − | = | + | ='''Biblioteca'''= |
| − | ''' | + | :Biblioteca comunală Jorăşti a fost înfiinţată în anul 1958 şi până în 1977 a funcţionat în casa lui Podaşcă Nicolae. În anul 1977 biblioteca a fost mutată de d-na Bezman Vasilica în clădirea dispensarului medical. De la 1 iunie 2012 noul sediu al bibliotecii comunale Jorăşti este în clădirea Centrului Social. |
| + | :[[Image:jorasti11.jpg|frameless|]][[Image:jorasti12.jpg|frameless|]][[Image:jorasti13.jpg|frameless|]][[Image:jorasti14.jpg|frameless|]][[Image:jorasti15.jpg|frameless|]] | ||
| + | :Fondul de carte numără 8922 volume, cuprinzând literatura română, universală, filosofie, religie, istorie, ştiinţe sociale, geografie, medicină. Un alt fond este constituit din „Dicţionare” pe domenii diferite. Numărul cititorilor este în medie de 450 lunar, aceştia provenind din rândul copiilor, al cadrelor didactice, al agricultorilor şi chiar al şomerilor. | ||
| + | :Biblioteca conlucrează cu diferite instituţii de la nivelul comunei, în special cu şcoala, organizând în comun diverse acţiuni cu ocazia unor sărbători naţionale, aniversări, omagierea unor personalităţi. | ||
| + | :Bibliotecari: Prisecaru Maria, Buţurcă Elisabeta, Filote Ioana, Rusu Paulina, Bejan Felicia, Miron Liliana, Guţu Maria, Strugaru Nuţa, Cirnici Rodica, Bezman Vasilica, Tacu Elvira, Veliche Lucica, Dimofte Mariana. | ||
| − | = | + | [[Image:vicol.jpg|thumb|alt=jorasti.|Vicol Liliana]] |
| − | ''' | + | :Bibliotecar: |
| + | :'''VICOL Liliana''' ''(n. 14.10.1976, Tg.Bujor)'' | ||
| + | Studii: | ||
| + | :*Liceul Industrial nr. 1 Galaţi; | ||
| + | :*Bazele biblioteconomiei. | ||
| + | Experienţă profesională: | ||
| + | :*Bibliotecar Biblioteca Comunală Jorăşti (din 1998). | ||
| − | = | + | ='''Educaţie'''= |
| − | ''' | + | :'''Grădiniţe''': |
| − | + | :*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', com. Jorăşti | |
| − | '' | ||
| − | + | :*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', sat Lunca, com. Jorăşti | |
| − | + | ||
| − | : | + | :*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'', sat Zărneşti, com. Jorăşti |
| − | : | + | |
| − | + | :'''Școli gimnaziale''': | |
| − | :''' | + | |
| + | :*''Şcoala Gimnazială Nr. 1'', com. Jorăşti | ||
| + | |||
| + | email: scoalagimnazialajorasti@yahoo.com | ||
| + | |||
| + | ='''Note/Referinţe'''= | ||
| + | :*'''Jorăști, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Județene "V.A. Urechia"]'''. Disponibil în Internet: https://tinread.bvau.ro/opac/authority/221978 | ||
| + | |||
| + | [[Băleni]] • [[Băleni]] • [[Bălăbăneşti]] • [[Bălăşeşti]] • [[Băneasa]] • [[Bereşti-Meria]] • [[Braniştea]] • [[Brăhăşeşti]] • [[Buciumeni]] • [[Cavadineşti]] • [[Cerţeşti]] • [[Corni]] • [[Corod]] • [[Cosmeşti]] • [[Costache Negri]] • [[Cuca]] • [[Cudalbi]] • [[Cuza Vodă]] • [[Drăguşeni]] • [[Drăgăneşti]] • [[Folteşti]] • [[Frumuşiţa]] • [[Fundeni]] • [[Fârţăneşti]] • [[Ghidigeni]] • [[Gohor]] • [[Griviţa]] • [[Independenţa]] • [[Iveşti]] • [[Lieşti]] • [[Matca]] • [[Măstăcani]] • [[Movileni]] • [[Munteni]] • [[Nămoloasa]] • [[Negrileşti]] • [[Nicoreşti]] • [[Oancea]] • [[Pechea]] • [[Piscu]] • [[Poiana]] • [[Priponeşti]] • [[Rădeşti]] • [[Rediu]] • [[Scânteieşti]] • [[Schela]] • [[Slobozia Conachi]] • [[Smârdan]] • [[Smulţi]] • [[Suceveni]] • [[Suhurlui]] • [[Şendreni]] • [[Tudor Vladimirescu]] • [[Tuluceşti]] • [[Ţepu]] • [[Umbrăreşti]] • [[Valea Mărului]] • [[Vârlezi]] • [[Vînători]] • [[Vlădeşti]] | ||
Latest revision as of 10:18, 23 August 2024
Date monografice
- Satul Jorăşti este atestat documentar în vara anului 1772. Era alcătuit din mai multe moşii care sunt consemnate în documente, satele întemeiate pe ele purtând aceleaşi denumiri: Căţeleşti, în parte de apus, Andrieşeni, în partea de nord, Ionăşeşti, în partea de nord vest. Partea de sud-vest a moşiei satului Jorăşti se numea Jăglău, la 10 decembrie 1802. Menţiunea „Bătrânul" Jiglău, ca parte a moşiei satului Jorăşti, într-un document din 30 decembrie 1824 indică o existenţă prestatală a obştei Jorăşti. Toponimul provine de la onomasticul Jora, derivat din Gheorghe, prin influenţă sârbo-croată, vechi nume răzăşesc, folosit, în ţinutul Vaslui şi păstrat de ţărani şi la începutul secolului al XVIII-lea. Autorul Dan Râpă-Buicliu scrie în lucrarea sa "Ştefan cel Mare şi Sfânt" despre satul Jorăşti, care se afla în apropiere de malul drept al Nistrului, consemnândul drept „Vadul Jora”ceea ce demonstrează circulaţia în timp a numelui respectiv - Gheorghe Jora, pârcălab de Hotin. "Bătrânul" Jiglău era deci un trup de moşie, care purta numele întemeietorului, la care aveau drept de moştenire fiii, nepoţii şi strănepoţii neamului respectiv. Bătrânul era împărţit în părţi egale sub formă de fâşii înguste de pământ, păstrate în lumea satelor, în expresia "hlize", cu hotare pe fiecare moştenitor în parte. Adeseori, răzeşii vindeau răzoare de fructe dintr-un bătrân sau câte un bătrân sau doi deodată. Menţionăm, de asemenea, şi alte moşii: Drăguşeni, Puţeni, care a fost considerat dintotdeauna un cătun al Jorăştilor, Fundeşti. Aceste moşii alcătuiesc vatra pe care s-a întemeiat şi s-a dezvoltat satul Joraşti.
- Satul Jorăşti este înregistrat în catagrafia din 1774, toată suma satului fiind de 22 de persoane, nominalizate pe categorii: 1 preot, 14 scultelnici, 6 mazili şi ruptaşi, case cu văduve 1. De asemenea, în anul 1803 se găseşte înregistrat în ocolul Mijlocului. Din punct de vedere juridic, satul Jorăşti este atestat în anul 1840, când a fost investit şi cu sigiliu; acest sigiliu este aplicat pe un document. Este vorba de " Mărturia dată de Petru, Neculai şi Gheorghe Velici lui Ilie Sava din satul Crăieşti, prin care se arată că au văzut cum acesta l-a împrumutat pe Vasile Veliche cu trei galbeni, bani încă nerestituiţi de datornic". În anul 1862, satul Jorăşti număra 120 locuitori, avea o judeţie sătească, sigiliu, iar conform vechii organizări şi un consiliu administrativ sătesc, alcătuit din reprezentanţi aleşi deobşte.Singura instituţie era biserica. După promulgarea legii rurale, de către Alexandru Ioan Cuza, satul Jorăşti este declarat centru de comună, intrând în componenţa sa cătunele Lunca şi Zărneşti, aceasta structura existând şi în prezent.
- Satul Lunca este atestat documentar, la 30 decembrie 1780, ca moşie cu numele Tăplăi. Satul constituit înainte de anul 1831, s-a numit şi Câşla Tăplăi (substantivul "câşla", de origine turcă este sinonim cu stână, târlă). Câşla Tăplăi sau numai Tăplăi s-a întrebuinţat până prin anul 1878. Toponimul actual Lunca, vine de la substantivul luncă şi a rămas singur în uz după anul 1878. În ceea ce priveşte întemeierea satului Lunca s-au păstrat unele informaţii: "Pe Valea Covurluiului cu Apă, depărtare ca de şase km de centrul comunei Jorăşti se află aşezat satul Lunca, înfiinţat de răposatul proprietar Ion C. Plesnilă la anul 1850, mai întâi din şapte bordeie (şapte familii de ţărani clăcaşe) şi conacul boieresc."
- Satul Zărneşti este atestat documentar la 12 februarie 1622. Termenul "zărnă" se întânleşte în Moldova, în timpul domniei lui Alexandru cel Bun, când doamna Ana-soţia sa, face daruri mănăstirii Moldoviţa, lăsându-i satul Vaculinţii şi seteştea lui Zărnă. La 8 septembrie 1633, Nour, cu soţia sa Piitra întocmescun act de danie privind toatăaverea lor mobilă şi imobilădin satul Zărneşti, pe care o dăruiesc binefăcătorului lor, paharnicul Pană. La 8 iunie 1635, Piitra, nepoata lui Constantin şi a Brânduşei, fata lui Gavril şi a Maricăi din satul Zărneşti,ţinutul Covurlui dăruiesc fostului paharnic Panăşi urmaşilor săi moşia lor din Zărneşti. În acest act se arată că fostul paharnic Pană a transformat locul pustiu din Zărneşti într-un sat cu oameni.
- Comuna Jorăşti se află în bazinul hidrografic Prut, principalele ape fiind Bujor, Covurlui şi Băneasa. Comuna are 6285 ha, teren arabil, paduri, păşuni şi vii. Populaţia este de 1945 locuitori. Terenurile sunt bune pentru agricultură şi creşterea vitelor; pe valea Jorăştilor sunt îndeosebi, fâneţe.
- Sursa: Tighici Iacomi, Flori-Rodica. Jorăşti : Vatră răzăşească covurluiană : File de cronică. Galaţi : Editura Sinteze, 2007; Biblioteca comunală Jorăşti (Liliana Vicol, bibliotecar).
Primăria JORĂŞTI
Date contact:
- Adresa: str. Principală, nr. 325, loc. Jorăşti, jud. Galaţi
- Cod poştal: 807175
- Telefon: 0236/340143
- Fax: 0236/331600
- E-mail: primaria_jorasti@yahoo.com
- Site: http://primariajorasti.ro
Biblioteca
- Biblioteca comunală Jorăşti a fost înfiinţată în anul 1958 şi până în 1977 a funcţionat în casa lui Podaşcă Nicolae. În anul 1977 biblioteca a fost mutată de d-na Bezman Vasilica în clădirea dispensarului medical. De la 1 iunie 2012 noul sediu al bibliotecii comunale Jorăşti este în clădirea Centrului Social.
- Fondul de carte numără 8922 volume, cuprinzând literatura română, universală, filosofie, religie, istorie, ştiinţe sociale, geografie, medicină. Un alt fond este constituit din „Dicţionare” pe domenii diferite. Numărul cititorilor este în medie de 450 lunar, aceştia provenind din rândul copiilor, al cadrelor didactice, al agricultorilor şi chiar al şomerilor.
- Biblioteca conlucrează cu diferite instituţii de la nivelul comunei, în special cu şcoala, organizând în comun diverse acţiuni cu ocazia unor sărbători naţionale, aniversări, omagierea unor personalităţi.
- Bibliotecari: Prisecaru Maria, Buţurcă Elisabeta, Filote Ioana, Rusu Paulina, Bejan Felicia, Miron Liliana, Guţu Maria, Strugaru Nuţa, Cirnici Rodica, Bezman Vasilica, Tacu Elvira, Veliche Lucica, Dimofte Mariana.
- Bibliotecar:
- VICOL Liliana (n. 14.10.1976, Tg.Bujor)
Studii:
- Liceul Industrial nr. 1 Galaţi;
- Bazele biblioteconomiei.
Experienţă profesională:
- Bibliotecar Biblioteca Comunală Jorăşti (din 1998).
Educaţie
- Grădiniţe:
- Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1, com. Jorăşti
- Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1, sat Lunca, com. Jorăşti
- Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1, sat Zărneşti, com. Jorăşti
- Școli gimnaziale:
- Şcoala Gimnazială Nr. 1, com. Jorăşti
email: scoalagimnazialajorasti@yahoo.com
Note/Referinţe
- Jorăști, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Județene "V.A. Urechia"]. Disponibil în Internet: https://tinread.bvau.ro/opac/authority/221978
