Comuna Lieşti este una dintre cele mai mari din Moldova şi din ţară, prin întinderea şi numărul locuitorilor săi. Este situată în apropierea extremităţii sud-estice a Moldovei. La N se învecinează cu satul Buceşti, iar la S cu satul Şerbăneşti, sat aparţinător comunei Lieşti, urmat imediat de Hanul-Conachi. Numele comunei pare să derive, potrivit unei legende locale, de la Ilie, un răzeş local, fratele lui, Şerban fiind părintele Şerbăneştiului.

Primul document care atestă existenţa îndepărtată a Lieştiului a fost emis la 15 iulie 1448 şi reprezintă un uric emis în scaunul domnesc de la Suceava de către Petru II, domn al Moldovei, prin care se dăruieşte şi se întăreşte boierului Cernat Ploscaru şi fratelui acestuia pe nume Ştefu vreo 40 de sate, silişti, locuri de pustie, mori, iazuri. Un al doilea document a fost emis de Ştefan cel Mare în scaunul său de la Suceava la 23 octombrie 1493, prin care se întăreşte lui Petru Danau şi rudelor sale „siliştea lui Danau, unde au fost Lieşti pe Putna”. Este incontestabil ca Lieştiul are o veche existenţă, situată cu mult înainte de emiterea actului din 1448 deoarece în acel uric se vorbeşte direct sau indirect de Juzi (Voica, care fusese jude în Lieşti) ceea ce arată că la data emiterii lui există aici o comunitate veche, bine organizată cu o stabilitate şi evoluţie bine determinată. Ocupaţia de bază a lieştenilor era agricultura, însă mai erau şi alte ocupaţii: funcţionari de stat, servitori, comercianţi, meseriaşi etc. Populaţia Lieştiului a înregistrat de-a lungul timpului o creştere semnificativă, astfel că de la 3150 de persoane, câte erau în 1872, astăzi Lieştiul are 11.147 de locuitori (2002).

Suprafaţa comunei este 8.912 ha; relieful din comuna Lieşti este direct influenţat de aşezarea sa în lunca Siretului inferior şi pe marea Câmpie a Covurluiului, ambele cuprinzând toată partea sudică a Moldovei. Întreaga zonă are mai mult aspect de câmpie decât de deal, distingându-se următoarele forme de relief: Muchea Vâlcicăi, Nisipurile, Dealul Grindului, Lunca Bârladului. Reţeaua hidrografică este alcătuită din râul Siret, pârâul Călmăţui şi râul Bârlad. Clima are un caracter tipic continental de câmpie, cu veri călduroase şi ierni geroase, temperatura medie anuală fiind de 10,0° C.

În comuna Lieşti există trei bănci, poliţie, judecătorie, birouri de avocatură, administraţie financiară, peste 100 de agenţi economici, doua fabrici de prelucrare a lemnului, o fabrică de zahăr, trei brutării, dispensar veterinar, trei clinici sanitare.Lieştiul are o şcoală de 10 clase, alte trei de 8 clase, o sală de sport, 4 grădiniţe, o bibliotecă publică şi o sală de spectacole modernă. Din 2002 funcţionează Judecătoria şi Parchetul Lieşti la care sunt arondate 11 localităţi limitrofe.

Printre personalităţile născute în Lieşti se numără Anghel Saligny, Dr. Ion Iancu , Costică Bulai , Dan Mihăilescu şi Antonel Borşan.

Sursa: Biblioteca comunală Lieşti (Tatiana Lupoaie, bibliotecar); Tăbăcaru, Dumitru Iancu. Nostalgii răzăşeşti. Bucureşti : Editura Paco, [1993]

Primăria LIEŞTI

Primăria comunei Lieşti.

Date de contact:

Adresa: str. Principală, nr. 2095, loc. Lieşti, jud. Galaţi

Cod poştal: 807180

Telefon: 0236/836010

Fax: 0236/821006

E-mail: contact@liesti.ro

Site: http://primaria-liesti.ro/

Biblioteca

Biblioteca Comunală Lieşti este situată în centrul comunei, fiind înfiinţată între anii 1965-1966. De-a lungul timpului, biblioteca a avut mai multe sedii: în clădirea Căminului Cultural din Şerbăneşti (1966-1970), într-un imobil, proprietate personală aparţinând familiei Tudorie (1971-1980). Din 1980, Biblioteca Comunală Lieşti funcţionează în incinta Căminului Cultural din Lieşti, Cămin construit prin contribuţia voluntară a sătenilor şi renovat în întregime de către Primăria localităţii în anul 2003. Biblioteca are un spaţiu special destinat sălii de lectură, cât şi un spaţiu modern mobilat destinat împrumutului la domiciliu.

Biblioteca comunală Lieşti se mândreşte şi pentru:

• Ansamblul folcloric „Cununiţa satului“, prezent la fiecare eveniment special este format din 25 de copii de diferite vârste.

• Atelierul de pictură bizantină, unde, 70 de copii vin să evidenţieze, cu ajutorul culorilor, taina din chipurile sfinţilor. În cadrul atelierului de la biserica „Cuvioasa Parascheva“ din Lieşti, bibliotecarul şi învăţătorii satului participă pe rând la şedinţele de lucru, fiind alături de preoţii bisericii, care se îngrijesc de micuţii artişti. În cursul anului 2007, copiii care participă la acest atelier au realizat multe icoane şi desene, primind premii la concursuri naţionale şi interjudeţene. Iconarii din Lieşti au fost apreciaţi la concursul organizat de Patriarhia Română, împreună cu Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, „Icoana din Sufletul Copilului“, precum şi la alte concursuri naţionale în oraşele Sibiu, Brăila şi judeţul Vrancea.
• Grupul ecologiştilor „Suflet verde”.

• Cercul şcolar filatelic-literar ”Ştefan Petică”

Bibliotecari:

• Pocovnicu Dumitru (învăţător)
• Gheorghe Elena (profesor de limba şi literatura română)
• Stan Andrei (învăţător)
• Roman Alexandrina (profesor de limba şi literatura română)
• Trandafir Cornel (profesor de limba şi literatura română).

Blogul bibliotecii: http://biblioteca-liesti.blogspot.ro/

Bibliotecar:

NEACŞU Ionica

Experienţă profesională:

• Bibliotecar Biblioteca Comunală Lieşti (din 1990).

Educaţie

Grădiniţe:

• Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1, com. Lieşti;

• Grădiniţa cu Program Normal Nr. 2, com. Lieşti;

• Grădiniţa cu Program Normal Nr. 3, com. Lieşti;

• Grădiniţa cu Program Normal Nr. 4, com. Lieşti.

Școli gimnaziale:

• Şcoala Gimnazială Nr. 1, com. Lieşti Tel: 0236/860.005

email: scoala_unu_liesti@yahoo.com.

• Şcoala Gimnazială Nr. 2, com. Lieşti Tel: 0236/860.501

email: sam_2_liesti@yahoo.com.

• Şcoala Gimnazială ”Sf. Nicolae”, com. Lieşti

email: scoalanr4liesti@yahoo.com.

• Şcoala Gimnazială Nr. 3, com. Lieşti.

Obiceiuri și tradiții populare

La Liești,dar și Priponești, de Sf. Andrei, tinerii alungau lupii cu bâtele, în mod imaginar.

Dintre ritualurile de invocare a ploii, cele care se regăsesc cel mai frecvent la nivelul județului Galați sunt paparudele și caloianul. În satele din județul Galați, obiceiul paparudelor avea această formă: o tânără se îmbrăca doar într-o cămașă, peste care se prindeau lanțuri de cucută, care o acopereau în totalitate. Un alai întreg o însoțea în tot satul, paparuda fiind udată cu apă, totul fiind însoțit de rostirea unor versuri specifice.

La Liești, la fel ca în Priponești, o fată se îmbrăca în paparudă, hainele fiindu-i acoperite cu crengi de boz, iar capul îi era acoperit cu o mască din aceeași plantă; astfel costumată, ea umbla în sat, bătând din poară în poartă și rostea versuri specifice de invocare a ploii.

Sursa: BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 123

Caloianul este un ritual de invocare a ploii şi a fertilităţii solului. Obiceiul consta în crearea unui omuleţ (o păpuşă), făcut din lut combinat cu apă, care era împodobit cu iarbă şi care trecea succesiv prin ritualurile de înmormântare, respectiv înviere. La finalul acestor ritualuri, caloianul era eliberat pe apă, pentru a aduce apoi cheile cerului care opresc ploile. Invocarea ploii avea forma unui bocet al unui text, care se spunea de către cei care participau la înmormântarea caloianului.

La Lieşti, copiii erau cei care făceau un om micuţ pe care îl puneau într-o cutie mică de lemn, pe care o împodobeau cu flori, exact ca pentru un mort; îi făceau inclusiv o slujbă religioasă, unul din copii este preotul, celălalt era dascălul.

Sursa: BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 130

Note/Referinţe

• Liești, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Județene "V.A. Urechia"]. Disponibil în Internet:

https://tinread.bvau.ro/opac/authority/218303