Difference between revisions of "Piscu"
(→Obiceiuri și tradiții populare) |
|||
| (13 intermediate revisions by 3 users not shown) | |||
| Line 6: | Line 6: | ||
:Satul Piscu este atestat documentar din anul 1495 când marele voievod Ştefan cel Mare a dat în danie satul Piscu cu moşia sa dregătorilor. Satele Piscu şi Vameş sunt un adevărat labirint de uliţe, printre puţinele comune din sudul Moldovei cu asemenea configuraţie. În ceea ce priveşte etimologia cuvântului „Piscu” sunt mai multe variante. O primă variantă ar fi că denumirea comunei ar veni tocmai de la aşezarea geografica a acestei localităţi. „La intrarea în sat se află o ridicătură de teren, ca un pisc." O variantă populară susţine ideea că oamenii nu sunt „piscani” ci din „chisc, de aşi”. Ei păstrează, în continuare, în vocabularul lor, un grai pur moldovenesc. | :Satul Piscu este atestat documentar din anul 1495 când marele voievod Ştefan cel Mare a dat în danie satul Piscu cu moşia sa dregătorilor. Satele Piscu şi Vameş sunt un adevărat labirint de uliţe, printre puţinele comune din sudul Moldovei cu asemenea configuraţie. În ceea ce priveşte etimologia cuvântului „Piscu” sunt mai multe variante. O primă variantă ar fi că denumirea comunei ar veni tocmai de la aşezarea geografica a acestei localităţi. „La intrarea în sat se află o ridicătură de teren, ca un pisc." O variantă populară susţine ideea că oamenii nu sunt „piscani” ci din „chisc, de aşi”. Ei păstrează, în continuare, în vocabularul lor, un grai pur moldovenesc. | ||
:În localitatea Piscu sunt plasate principalele obiective economice şi social administrative: sediul Primăriei, poliţiei, oficiul poştal, 2 şcoli generale şi 2 grădiniţe, dispensarul uman şi veterinar. | :În localitatea Piscu sunt plasate principalele obiective economice şi social administrative: sediul Primăriei, poliţiei, oficiul poştal, 2 şcoli generale şi 2 grădiniţe, dispensarul uman şi veterinar. | ||
| + | |||
:'''Ansamblul Folcloric „Colindiţa”''', condus de Bălaşa Frumuşanu, fiinţează din 1991. Membrii ansamblului, elevi cu vârste cuprinse între 8 şi 15 ani, au câştigat un număr impresionant de premii la festivalurile folclorice din ţară şi din Republica Moldova, ultimul fiind Marele Premiu şi Trofeul Festivalului „Satule, mândră grădină”, de la Botoşani. Din 1993, ansamblul este clasă externă de iniţiere în folclor pe lângă Centrul Cultural „Dunărea de Jos” din Galaţi. „În 1991, când am înfiinţat grupul, primele colinde le-am primit de la preotul din sat, părintele Viorel Manea, care acum are parohie în Galaţi. De aceea am ales acest nume, «Colindiţa», pentru că ni s-a părut sugestiv”, povesteşte învăţătoarea din Piscu. Ansamblul are în repertoriu peste 30 de cântece populare, doine, balade, cântece haiduceşti, cântece de dor, toate culese din Piscu sau din judeţ. | :'''Ansamblul Folcloric „Colindiţa”''', condus de Bălaşa Frumuşanu, fiinţează din 1991. Membrii ansamblului, elevi cu vârste cuprinse între 8 şi 15 ani, au câştigat un număr impresionant de premii la festivalurile folclorice din ţară şi din Republica Moldova, ultimul fiind Marele Premiu şi Trofeul Festivalului „Satule, mândră grădină”, de la Botoşani. Din 1993, ansamblul este clasă externă de iniţiere în folclor pe lângă Centrul Cultural „Dunărea de Jos” din Galaţi. „În 1991, când am înfiinţat grupul, primele colinde le-am primit de la preotul din sat, părintele Viorel Manea, care acum are parohie în Galaţi. De aceea am ales acest nume, «Colindiţa», pentru că ni s-a părut sugestiv”, povesteşte învăţătoarea din Piscu. Ansamblul are în repertoriu peste 30 de cântece populare, doine, balade, cântece haiduceşti, cântece de dor, toate culese din Piscu sau din judeţ. | ||
[[File:colindita1.jpg|frameless]] [[File:colindita2.jpg|frameless]] [[File:colindita3.jpg|frameless]] [[File:colindita4.jpg|frameless]] [[File:colindita5.jpg|frameless]] | [[File:colindita1.jpg|frameless]] [[File:colindita2.jpg|frameless]] [[File:colindita3.jpg|frameless]] [[File:colindita4.jpg|frameless]] [[File:colindita5.jpg|frameless]] | ||
| − | :Sursa: '''Biblioteca comunală Piscu''' (Nicoleta Stăvărache, bibliotecar); '''Cultura si traditii.''' În: ''Comuna Piscu'' [online]. [citat 28 decembrie 2009]. Disponibil în internet: http://www.primaria-piscu.ro/comunitate.html | + | :Sursa: '''Biblioteca comunală Piscu''' (Nicoleta Stăvărache, bibliotecar); '''Cultura si traditii.''' În: ''Comuna Piscu'' [online]. [citat 28 decembrie 2009]. Disponibil în internet: http://www.primaria-piscu.ro/comunitate.html |
| + | |||
='''Primăria PISCU'''= | ='''Primăria PISCU'''= | ||
| Line 59: | Line 61: | ||
:Despre această localitate se știe că se mergea cu ''plugușorul'', cu ''steaua'', cu ''semănatul'' ori se colinda pe la ferestre ori în case. Aici, se cântau atât colinde laice, dar și colinde religioase. Colindele religioase se cântau în Ajunul Crăciunului și erau pentru toată lumea. Colindele laice erau structurate pe categorii de vârstă, dar și de sex, existând colinde de copil, de tânăr, de bătrân ori colinde de flăcău sau de fată mare. | :Despre această localitate se știe că se mergea cu ''plugușorul'', cu ''steaua'', cu ''semănatul'' ori se colinda pe la ferestre ori în case. Aici, se cântau atât colinde laice, dar și colinde religioase. Colindele religioase se cântau în Ajunul Crăciunului și erau pentru toată lumea. Colindele laice erau structurate pe categorii de vârstă, dar și de sex, existând colinde de copil, de tânăr, de bătrân ori colinde de flăcău sau de fată mare. | ||
:Exista obiceiul de a face turte, care se preparau până de Ignat, acestea fiind sfințite de preot, în Ajunul Crăciunului și apoi împărțite. Tot din punct de vedere culinar, se știe că de Anul Nou se făcea plăcintă cu brânză, în care se punea un ban sau răvașe și se considera că norocul va fi de partea celui care va găsi banul. Era considerat de bun augur dacă în prima zi a anului îți intra în casă un bărbat. | :Exista obiceiul de a face turte, care se preparau până de Ignat, acestea fiind sfințite de preot, în Ajunul Crăciunului și apoi împărțite. Tot din punct de vedere culinar, se știe că de Anul Nou se făcea plăcintă cu brânză, în care se punea un ban sau răvașe și se considera că norocul va fi de partea celui care va găsi banul. Era considerat de bun augur dacă în prima zi a anului îți intra în casă un bărbat. | ||
| − | :În momentul Bobotezei, se sfințeau apele și se aghezmuiau gospodăriile, ogoarele, dar și animalele din gospodării. | + | :În momentul Bobotezei, se sfințeau apele și se aghezmuiau gospodăriile, ogoarele, dar și animalele din gospodării.<ref>BĂNCESCU, Iuliana; PANAITESCU, Laura Elisabeta, ''Obiceiuri de iarnă la Dunărea de Jos'', vol. 1. Galaţi : Editura Centrului Cultural "Dunărea de Jos", 2017, p. 195-196</ref> |
| − | + | [[File:Piscu.jpg|thumb|]] | |
| − | + | :''Sânzienele'' reprezintă sărbătoarea populară care are loc în data de 24 iunie și care marchează momentul în care culturile de cereale ating maturitatea. Premergător acestei zile, se făcea curățenie și se măturau curțile și gospodăriile, iar tinerii, fetele și flăcăii își pregăteau hainele de sărbătoare. Această sărbătoare dublează în plan popular sărbătoarea nașterii sfântului Ioan Botezătorul. În zorii acestei zile, tinerii se îndreptau spre locurile de unde puteau culege flori de sânziene, pe care le adunau în buchețele sau le împleteau în cununi de formă circulară sau cruciformă, care apoi erau aduse în sat. Cununile de sânziene se așezau la porți, uși ori ferestre, dar și la ușile grajdurilor; aceste cununi aveau rolul de a proteja de forțele malefice, considerându-se că sunt aducătoare de noroc. | |
| − | + | :În localitatera Piscu, în noaptea de 24 iunie, până la răsăritul soarelui, femeile culegeau sânziene; plantele erau folosite apoi în ritualuri de vindecare sau împotriva unor insecte dăunătoare, cum sunt ploșnițele sau moliile.<ref>BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 115</ref> | |
| − | :''Sânzienele'' | + | Învățătoarea pensionară Frumușanu Bălașa, profesor la clasa externă Piscu "Iniţiere folclor" din cadrul secţiei Cercetare, Conservare şi Valorificare a Creaţiei şi Tradiţiei Populare a Centrului Cultural "Dunărea de Jos" din Galați, a elaborat în anul 2016 o lucrare în care a adunat datini și obiceiuri din zonă, apelând la cei mai buni cunoscători ai realităților satului: „[Comuna Piscu : Repere etnografice][http://193.231.136.4/opac/bibliographic_view/687381]”. |
| − | :În localitatera Piscu, în noaptea de 24 iunie, până la răsăritul soarelui, femeile culegeau sânziene; plantele erau folosite apoi în ritualuri de vindecare sau împotriva unor insecte dăunătoare, cum sunt ploșnițele sau moliile. | ||
| − | |||
| − | |||
='''Note/Referinţe'''= | ='''Note/Referinţe'''= | ||
| − | :*Piscu, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii | + | <references /> |
| + | :*'''Piscu, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Județene "V.A. Urechia"]'''. Disponibil în Internet: https://tinread.bvau.ro/opac/authority/218139 | ||
| − | + | [[Barcea]] • [[Băleni]] • [[Bălăbăneşti]] • [[Bălăşeşti]] • [[Băneasa]] • [[Bereşti-Meria]] • [[Braniştea]] • [[Brăhăşeşti]] • [[Buciumeni]] • [[Cavadineşti]] • [[Cerţeşti]] • [[Corni]] • [[Corod]] • [[Cosmeşti]] • [[Costache Negri]] • [[Cuca]] • [[Cudalbi]] • [[Cuza Vodă]] • [[Drăguşeni]] • [[Drăgăneşti]] • [[Folteşti]] • [[Frumuşiţa]] • [[Fundeni]] • [[Fârţăneşti]] • [[Ghidigeni]] • [[Gohor]] • [[Griviţa]] • [[Independenţa]] • [[Iveşti]] • [[Jorăşti]] • [[Lieşti]] • [[Matca]] • [[Măstăcani]] • [[Movileni]] • [[Munteni]] • [[Nămoloasa]] • [[Negrileşti]] • [[Nicoreşti]] • [[Oancea]] • [[Pechea]] • [[Poiana]] • [[Priponeşti]] • [[Rădeşti]] • [[Rediu]] • [[Scânteieşti]] • [[Schela]] • [[Slobozia Conachi]] • [[Smârdan]] • [[Smulţi]] • [[Suceveni]] • [[Suhurlui]] • [[Şendreni]] • [[Tudor Vladimirescu]] • [[Tuluceşti]] • [[Ţepu]] • [[Umbrăreşti]] • [[Valea Mărului]] • [[Vârlezi]] • [[Vînători]] • [[Vlădeşti]] | |
Latest revision as of 07:45, 26 August 2024
Contents
Date monografice
- Comuna Piscu se află situată pe DN 25 Galaţi-Tecuci la o distanţă de 31 km de municipiul Galaţi şi 45 de km de municipiul Tecuci şi se învecinează cu localităţile Independenţa, Slobozia Conachi, Tudor Vladimirescu şi râul Siret. Comuna Piscu cuprinde satele Piscu şi Vameş. Satul Vameş se află la o distanţă de 3 km de comuna Piscu. Suprafaţa totală a comunei este de 5844 ha din care 240 intravilan şi 5724 ha extravilan.
- Satul Piscu este atestat documentar din anul 1495 când marele voievod Ştefan cel Mare a dat în danie satul Piscu cu moşia sa dregătorilor. Satele Piscu şi Vameş sunt un adevărat labirint de uliţe, printre puţinele comune din sudul Moldovei cu asemenea configuraţie. În ceea ce priveşte etimologia cuvântului „Piscu” sunt mai multe variante. O primă variantă ar fi că denumirea comunei ar veni tocmai de la aşezarea geografica a acestei localităţi. „La intrarea în sat se află o ridicătură de teren, ca un pisc." O variantă populară susţine ideea că oamenii nu sunt „piscani” ci din „chisc, de aşi”. Ei păstrează, în continuare, în vocabularul lor, un grai pur moldovenesc.
- În localitatea Piscu sunt plasate principalele obiective economice şi social administrative: sediul Primăriei, poliţiei, oficiul poştal, 2 şcoli generale şi 2 grădiniţe, dispensarul uman şi veterinar.
- Ansamblul Folcloric „Colindiţa”, condus de Bălaşa Frumuşanu, fiinţează din 1991. Membrii ansamblului, elevi cu vârste cuprinse între 8 şi 15 ani, au câştigat un număr impresionant de premii la festivalurile folclorice din ţară şi din Republica Moldova, ultimul fiind Marele Premiu şi Trofeul Festivalului „Satule, mândră grădină”, de la Botoşani. Din 1993, ansamblul este clasă externă de iniţiere în folclor pe lângă Centrul Cultural „Dunărea de Jos” din Galaţi. „În 1991, când am înfiinţat grupul, primele colinde le-am primit de la preotul din sat, părintele Viorel Manea, care acum are parohie în Galaţi. De aceea am ales acest nume, «Colindiţa», pentru că ni s-a părut sugestiv”, povesteşte învăţătoarea din Piscu. Ansamblul are în repertoriu peste 30 de cântece populare, doine, balade, cântece haiduceşti, cântece de dor, toate culese din Piscu sau din judeţ.
- Sursa: Biblioteca comunală Piscu (Nicoleta Stăvărache, bibliotecar); Cultura si traditii. În: Comuna Piscu [online]. [citat 28 decembrie 2009]. Disponibil în internet: http://www.primaria-piscu.ro/comunitate.html
Primăria PISCU
Date contact:
- Adresa: loc. Piscu, jud. Galaţi
- Cod poştal: 807245
- Telefon: 0236/827502, 827529
- Fax: 0236/827502, 840300
- E-mail: primaria_piscu@yahoo.com
- Site: http://www.primaria-piscu.ro
Biblioteca
- Biblioteca Comunală este situată în centrul comunei, funcţionează din anul 1965 în incinta Căminului Cultural şi are în prezent un fond de carte de 14.891 de volume. Este o bibliotecă cu acces liber la raft punând la dispoziţia cititorilor de toate vârstele informaţii din diverse domenii ale cunoaşterii.
- Serviciile oferite de bibliotecă: consultaţii de documente, împrumut la domiciliu, expoziţii de carte, activităţi cultural-educative în colaborare cu celelalte instituţii de pe raza comunei (şcoli, grădiniţa, biserica etc.)
- Bibliotecari:
- Stoian Maria
- Înv. Trandafir Mitruş
- Stăvărache Titina, în prezent bibliotecar la Biblioteca Judeţeană "V.A.Urechia"-secţia Marketing
- Blogul bibliotecii: http://bcpiscu.blogspot.com
- Bibliotecar:
- STĂVĂRACHE Nicoleta (n. 29.10.1967, com. Independenţa, jud. Galaţi)
Studii:
- Universitatea "Dunărea de Jos" Galaţi, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administrative
- Facultatea de Drept Bucureşti
- Atestat în contabilitate asistată de PC
- Operator text şi imagine
Experienţă profesională:
- Bibliotecar Biblioteca Comunală Piscu (din 1993).
Educaţie
- Grădiniţe:
- Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1, com. Piscu;
- Grădiniţa cu Program Normal Nr. 2, com. Piscu.
- Școli gimnaziale:
- Şcoala Gimnazială ”Dimitrie Luchian”, com. Piscu Tel: 0236/330.038
email: dimitrie_luchian@yahoo.com.
- Şcoala Gimnazială ”Ştefan cel Mare”, com. Piscu Tel: 0236/330.358.
Obiceiuri și tradiții populare
- Despre această localitate se știe că se mergea cu plugușorul, cu steaua, cu semănatul ori se colinda pe la ferestre ori în case. Aici, se cântau atât colinde laice, dar și colinde religioase. Colindele religioase se cântau în Ajunul Crăciunului și erau pentru toată lumea. Colindele laice erau structurate pe categorii de vârstă, dar și de sex, existând colinde de copil, de tânăr, de bătrân ori colinde de flăcău sau de fată mare.
- Exista obiceiul de a face turte, care se preparau până de Ignat, acestea fiind sfințite de preot, în Ajunul Crăciunului și apoi împărțite. Tot din punct de vedere culinar, se știe că de Anul Nou se făcea plăcintă cu brânză, în care se punea un ban sau răvașe și se considera că norocul va fi de partea celui care va găsi banul. Era considerat de bun augur dacă în prima zi a anului îți intra în casă un bărbat.
- În momentul Bobotezei, se sfințeau apele și se aghezmuiau gospodăriile, ogoarele, dar și animalele din gospodării.[1]
- Sânzienele reprezintă sărbătoarea populară care are loc în data de 24 iunie și care marchează momentul în care culturile de cereale ating maturitatea. Premergător acestei zile, se făcea curățenie și se măturau curțile și gospodăriile, iar tinerii, fetele și flăcăii își pregăteau hainele de sărbătoare. Această sărbătoare dublează în plan popular sărbătoarea nașterii sfântului Ioan Botezătorul. În zorii acestei zile, tinerii se îndreptau spre locurile de unde puteau culege flori de sânziene, pe care le adunau în buchețele sau le împleteau în cununi de formă circulară sau cruciformă, care apoi erau aduse în sat. Cununile de sânziene se așezau la porți, uși ori ferestre, dar și la ușile grajdurilor; aceste cununi aveau rolul de a proteja de forțele malefice, considerându-se că sunt aducătoare de noroc.
- În localitatera Piscu, în noaptea de 24 iunie, până la răsăritul soarelui, femeile culegeau sânziene; plantele erau folosite apoi în ritualuri de vindecare sau împotriva unor insecte dăunătoare, cum sunt ploșnițele sau moliile.[2]
Învățătoarea pensionară Frumușanu Bălașa, profesor la clasa externă Piscu "Iniţiere folclor" din cadrul secţiei Cercetare, Conservare şi Valorificare a Creaţiei şi Tradiţiei Populare a Centrului Cultural "Dunărea de Jos" din Galați, a elaborat în anul 2016 o lucrare în care a adunat datini și obiceiuri din zonă, apelând la cei mai buni cunoscători ai realităților satului: „[Comuna Piscu : Repere etnografice][1]”.
Note/Referinţe
- ↑ BĂNCESCU, Iuliana; PANAITESCU, Laura Elisabeta, Obiceiuri de iarnă la Dunărea de Jos, vol. 1. Galaţi : Editura Centrului Cultural "Dunărea de Jos", 2017, p. 195-196
- ↑ BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 115
- Piscu, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Județene "V.A. Urechia"]. Disponibil în Internet: https://tinread.bvau.ro/opac/authority/218139
