Comuna Brăhăşeşti se învecinează astfel: la nord, judeţul Vrancea, la sud comuna Ţepu, la est comuna Gohor şi la vest comuna Buciumeni. Comuna Brăhăşeşti are legături rutiere prin DJ 241 A, care face legătura cu judeţul Vrancea şi comuna Gohor, iar prin DJ 241 G face legătura cu comuna Ţepu. Comuna Brăhăşeşti, compusă din satele: Brăhăşeşti, Toflea, Corcioveni şi Cosiţeni este situată în nordul judeţului Galaţi. Cele patru aşezări cuprinse în marele Podiş al Moldovei, sunt situate în extremitatea sa sudică, la vest de Lunca Bârladului. Comuna Brăhăşeşti aparţine acelui ţinut ondulat din nord numit Colinele Tutovei. Reţeaua hidrografică este tributară râului Bârlad, prin colectorii: pârâul Valea Boului, Berheci, Zeletin. Suprafaţa teritoriului este de 3571 ha, iar populaţia este de 8403 locuitori.

Vechile documente arată aceste sate ca fiind formate de răzeşi, ţărani liberi, stăpâni în devălmăşie a unei moşii rămasă de la un străbun comun.

Satul Itovăneşti amintit în octombrie 1491 se învecina cu satul Mălăieşti, ambele formează astăzi satul Brăhăşeşti, numit astfel de la Zaharia Brăhaşul, „paharnicul doamnei”. În 1528, urmaşii lui Zaharia Brăhaşul vând cele 2 sate lui Glăvan, pisarul domnului Petru Rareş.

Satul Corcioveni este atestat în septembrie 1808 într-o carte de judecată pentru moşia satului şi aparţinea de ţinutul Tecuci. Numele acestuia provinde de la substantivul „cociorvă” care însemna unealta cu care se scoate jarul sau cenuşa din cuptor.

Cosiţeni este atestat documentar la 2 mai 1546, iar numele acestuia avea în trecut 2 sensuri diferite; „şuviţă de păr” şi „borceag”, adică măzăriche.

Numele satului Toflea provine de la cel al neamului răzeşilor Toflea, derivat din „Teofan – arătarea lui Dumnezeu”. Într-un document din 1620, este amintit un Toflea cel Bătrân care a ctitorit şi o mănăstire, probabil pe la începutul secolului al XVI-lea. Urmaşul lui Toflea cel Bătrân a fost uşerul Toflea care după precizările unui document din 1581 a avut un fecior şi 2 fete, Dina şi Anghelina. În 1819, moşia Toflea a fost vândută vornicului Mihai Sturdza, vânzare care a provocat mai multe proteste ale lui Costache Conachi care cumpărase încă din 1810 părţi din această moşie şi se bucura de dreptul întâietăţii. Protestele i-au fost de folos lui Conachi care răscumpără moşia Toflea cu 6000 de galbeni, dar la 7 mai 1836 o vinde locuitorilor din Brăhăşeşti.

Comuna Brăhăşeşti are o funcţie predominant agricolă, însoţită într-un plan secundar de creşterea animalelor, în general însă doar pentru uzul propriei gospodării. Produsele agricole sunt în proporţie mai mare decât cele animaliere, valorificate pe piaţa liberă, din localităţile învecinate mai mari. Un oarecare dezavantaj îl prezintă distanţa de pieţele urbane cu cerere mai importantă.

Moara de apă

Moara de apă

Obiestive turistice

Moara de apă

Instalaţiile tehnice tradiţionale, destinate prelucrării diverselor produse cu origine în gospodăria tărănească, sunt rod al progresului tehnic. Edificiile ce adăpostesc instalaţiile tehnice tradiţionale se impun în peisaj prin aparenţa lor fizică, arhitectură şi detalii constructive, prin amenajările necesare instalării lor, precum şi prin funcţionalitatea lor. Amplasarea unei instalaţii hidraulice necesită amenajarea unui bazin de retenţie a apei sau iaz, un canal de aducţiune care să concentreze într-o secţiune îngustă întregul debit al văii.

Sursa: Biblioteca comunală Brăhăşeşti (Marilena Popa, bibliotecar)

Primăria BRĂHĂŞEŞTI

Date contact:

Adresa: loc. Brăhăşeşti, jud. Galaţi

Cod poştal: 807055

Telefon: 0236/867605

Fax: 0236/867606

E-mail: primariabrahasesti@yahoo.com

Site: http://www.primariabrahasesti.ro

Biblioteca

Înainte de 1944, în comuna Brăhăşeşti funcţionau 4 cămine culturale, un „Colţ roşu” în cadrul „G.A.C. Flacăra Roşie”, şi bibliotecile aferente acestora. Bibliotecile funcţionau ca şi căminele culturale în localurile şcolilor aferente fiecărui sat, cu excepţia bibliotecii comunale Brăhăşeşti, care funcţiona în cadrul Sfatului Popular. După 23 august 1944, bibliotecile aveau în colecţii 3069 de volume şi un număr de 360 cititori, numărul cititorilor crescând pe perioada iernii.

În anul 1962 s-a construit Căminul Cultural, care deţinea o sală cu 72 de locuri, o sală de proiecţie şi o sală destinată bibliotecii comunale. Din acel an biblioteca comunală funcţionează administrată de primărie şi a avut o serie de bibliotecari ce au stat în slujba cititorilor, oferindu-le informaţiile necesare. Printre aceşti oameni destoinici se numără: Vîrlan Ioana, Pricop Viorica, Neacşu Olga, Catană Liviu. Activitatea bibliotecii a fost suspendată o perioadă de timp, dar se va relua după anul 1990. Între 1990-2002 bibliotecari au fost: Mihăilă Dumitra, Mihailă Irina, Mardare Anca, Pascaru Costel.

În biblioteca comunală Brăhăşeşti, în afara împrumutului de carte, se organizează o serie de activităţi, cu ocazia diferitelor evenimente, concursuri de ghicitori, expoziţii de carte etc. La aceste manifestari participă atât cititorii cât şi invitaţi şi autorităţi locale.

Biblioteca Brăhăşeşti

Bibliotecar: POPA Marilena (din 2002).

Educaţie

Grădiniţe:

• Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1, com. Brăhăşeşti

• Grădiniţa cu Program Normal Nr. 2, com. Brăhăşeşti

• Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1, sat Toflea, com. Brăhăşeşti

Școli gimnaziale:

• Şcoala Gimnazială Nr. 1, com. Brăhăşeşti Tel: 0236/347.610, email: scoala_brahasesti@yahoo.com

• Şcoala Gimnazială Nr. 1, sat Toflea, com. Brăhăşeşti, email: scoala_toflea@yahoo.com

Obiceiuri și tradiții populare

În această localitate, în Ajunul Crăciunului, copiii cântă colinde precum O, ce veste minunată, Astăzi s-a născut Hristos, Pe cărarea şerpuită. Cetele de colindători erau alcătuite din cel mult 4 persoane şi cel puţin 2, fiind alcătuite din prieteni, de cele mai multe ori. Colindătorii erau răsplătiți cu mere, nuci și colăcei, rareori bani. În toate zilele Crăciunului, copiii mergeau și cântau Steaua, iar tinerii organizau hora satului.

În dimineața dinaintea Anului Nou, copiii mergeau cu Plugușorul, iar seara, cei mari colindau cu Plugul cel Mare. În prima zi a anului, se practica obiceiul ca tinerii să poarte măști și să meargă pe la case. Aceste măști satirizau viciile celor din comunitate.

Astăzi, obiceiul colindatului nu se mai respectă în totalitate, participanțiii fiind copii, în special, dar și familii întregi, mai rar.^[1]

Note/Referinţe

1. ↑ BĂNCESCU, Iuliana; PANAITESCU, Laura Elisabeta, Obiceiuri de iarnă la Dunărea de Jos, vol. 1. Galaţi : Editura Centrului Cultural "Dunărea de Jos", 2017, p. 73-74.

• Brăhășești, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Județene "V.A. Urechia"]. Disponibil în Internet: https://tinread.bvau.ro/opac/authority/220237