Străveche aşezare răzeşească, satul Buciumeni este menţionat pentru prima dată într-un hrisov semnat de Ştefan cel Mare la 13 Ghenar 1443. Prin acest act : „se întăreşte Anuşiţei şi fratelui său Fition, tot satul Buciumeni, cumpărătură de la Mihule şi sora lui Gherţa, feciorii lui Toader, în 40 zloţi tătărăşti”. Legenda care circulă cu privire la înfiinţarea şi numele dat comunei spune că domnul Moldovei, Ştefan cel Mare, a găsit într-o poiană din Codrii Cucuieţi niste buciumaşi care urmăreau tătarii prădalnici către Nistru şi dădeau semnale din bucium pentru a strânge rândurile călărimii moldovene. Ştefan cel Mare le-a dăruit cu hrisov respectiva poiană, spre a dura o aşezare nouă, care să fie un punct întărit de sprijin în sistemul de apărare al Moldovei veacului al XV-lea. La sfârşitul secolului XIX, istoricul tecucean Alexandru Papadopol-Calimah, amintind o afirmaţie mai veche a lui Dimitrie Cantemir, a emis ipoteza că satul Buciumeni ar fi fost înfiinţat de o căpetenie militară, din neamul Bucium, ce fusese răsplătită pentru fapte de vitejie, cu danie domnească, în poiana din codrii Cucuieţi de altădată.

Cea mai veche familie boierească din Buciumeni a fost a descendenţilor lui Şendrea, marele hatman al Moldovei şi cumnat al lui Ştefan cel Mare, care aveau un conac în partea de sud a satului. Hatmanul Şendrea şi cu soţia sa Maria au înfiinţat schitul Sihastru, cu biserică din lemn de stejar, care a fost demolată în anul 1878 şi reconstruită din cărămidă de către deputatul Petrache Şendrea. Biserica dăinuie şi astăzi.

Comuna Buciumeni este situată în NV judeţului Galaţi, în Colinele Tutovei, principala apă fiind Tecucelul. Solurile predominante sunt solurile cenuşii şi cele brune luvice. Suprafaţa comunei este de 4.534 ha, iar populaţia de 2890 de locuitori care sunt în proporţie de 75 % români şi 25% de etnie rromă. Comuna Buciumeni este compusă în prezent din 4 sate :

1.Hănţeşti, situat la o distanţă de circa 4 km de satul de reşedinţă, cu o populaţie de peste 550 de locuitori.

2. Vizureşti, situat la o distanţă de circa 5 km de satul de reşedinţă, cu o populaţie de cca 500 locuitori şi întins de o parte şi de alta a pârâului Tecucel.

3. Tecucelu Sec, situat la circa 3 km de reşedinţa comunei, a cărui denumire provine de la pârâul Tecucel care străbate întreg satul.

4. Buciumeni, reşedinţa comunei, cu o populaţie de peste 1200 de locuitori şi unde sunt amplasate principalele instituţii: sediul Primăriei şi a Consiliului Local Buciumeni, Căminul Cultural, Biblioteca Comunală, Postul de Poliţie Buciumeni, Şcoala de Arte şi Meserii Buciumeni.

Învăţământul în comuna Buciumeni a luat fiinţă în 1865, având ca prim învăţător pe preotul satului Toma Dumitrescu. În prezent, în comună funcţionează 4 şcoli şi 4 grădiniţe.

Obiective turistice

Mănăstirea Buciumeni, lăcaş de închinăciune cu hramul “Sfânta Treime“, este situată pe teritoriul comunei cu acelaşi nume din nordul judeţului, la 25 km NV de Tecuci. Tradiţiile sihăstreşti ale acestor locuri şi cadrul natural deosebit fac din Mănăstirea Buciumeni un punct de pelerinaj pentru credincioşi în toate perioadele anului. Accesul se face pe drumul DN 25 Tecuci – Tişiţa şi DJ 251 Nicoreşti – Buciumeni. Conform tradiţiei locale, primele forme de viaţă monahală sunt semnalate aici încă de la sfârşitul secolului al XVI-lea. Un prim document, datat 18 martie 1602, aminteşte în apropiere de ”chilia lui Gheorghe dascălul”. Biserica, monument istoric, este construită după un plan în formă de cruce, cu o turlă pe naos. Faţadele sunt decorate sub ştreaşină cu brâie şi ocniţe nepictate. Turla octogonală şi acoperişul în stil moldovenesc dau zvelteţe şi frumuseţe bisericii. Mănăstirea are în patrimoniu o importantă colecţie de icoane pe lemn, carte veche, epitafe, obiecte de cult, mobilier bisericesc, obiecte de ceramică ş.a.

Iazul Buciumeni, cu o suprafaţă de 6 ha, aflat pe valea Tecucelului, la marginea de sud a satului omonim.

Pădurea Buciumeni cea mare mare pădure din judeţ, deţine cea mai extinsă zonă cu fag, un areal de pe dealul de mijloc a fost declarat rezervaţie naturală în 1994.

Personalităţi

• Smaranda Brăescu
• Natalia Negru
• Dimitrie Negru

Surse

Monografia comunei

Biblioteca comunală Buciumeni (Marusiea Lemnaru, bibliotecar)

Geacu, Sorin. Buciumeni, com. cu 4 sate. În: Judeţul Galaţi : Dicţionar de geografie fizică. Bucureşti : Editura CD Press, 2007, p. 40-41.

Mănăstirea Buciumeni. În: Arhiepiscopia Dunării de Jos [online] : Mitropolia Munteniei şi Dobrogei.

Staicu-Buciumeni, Neculai I. Cartea de aur a comunei Buciumeni, judeţul Galaţi. Galaţi: Sinteze, 2011. 164 p.

Primăria BUCIUMENI

Primăria Buciumeni

Date de contact:

Adresa: loc. Buciumeni, jud. Galaţi

Cod poştal: 807060

Telefon: 0236/822703

Fax: 0236/822703

E-mail: primaria_buciumeni_gl@yahoo.com

Biblioteca

Biblioteca comunala Buciumeni îşi desfăşoară activitatea în cadrul Căminului Cultural, într-un spaţiu format din 2 camere, derservind un număr de circa 2500 de locuitori, cu un fond de carte de 8412 volume.

În anul 2008 s-au înregistrat următorii indicatori: utilizatori activi-190; utilizatori înscrişi-32; documente difuzate-2835; frecvenţa-1257.

Dintre acţiunile realizate în cadrul Bibliotecii Comunale Buciumeni fac parte şi cele în parteneriat cu Şcoala Buciumeni:

• Expoziţii în cadrul bibliotecii cu desene realizate de elevi pe diferite tematici: Ziua Copilului, Sărbătorile de Iarnă, Sărbătorile de Paşte,etc.
• Recitaluri de cântece şi dansuri populare
• Acţiuni de popularizare în rândul elevilor a importanţei pe care o au cărţile, respectiv lectura , în viaţa cotidiană , urmărindu-se atragerea unui număr cât mai mare de cititori .

Întrucât în luna martie 2009 în cadrul Căminului Cultural a fost înfiinţat un “Centru social multifuncţional” care se adresează copiilor din comunitatea rromă, în ultima perioadă Biblioteca Comunală conlucrează cu personalul care activează în cadrul acestui centru venind în sprijinul acestora ori de câte ori este nevoie .

Bibliotecari:

• învăţătoarea Rotaru Fănica (până în 1959)
• Eugenia Cosma (1959-1974)
• prof. Aciocârlănoaiei Victor (1976-1992)
• Rădulescu Natalia (1992 -2000)
• Rădulescu Monica (2000-2004)
• Rădulescu Natalia (2004-2007)

Biblioteca pe facebook: http://www.facebook.com/pages/Biblioteca-Comunala-Buciumeni/328999200498035

Iepuraşi de Bibliotecă

Bibliotecar:

LEMNARU Marusia (n. 01.03.1972, com. Buciumeni, jud. Galaţi)

• Studii: Liceul Agroindustrial Tecuci
• Experienţă profesională: profesor de biologie; bibliotecar Biblioteca Comunală Buciumeni (din 2007).

Educaţie

Grădiniţe:

• Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1, com. Buciumeni

• Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1, sat Vizureşti, com. Buciumeni

Școli:

• Şcoala Gimnazială ”Natalia Negru”, com. Buciumeni, email:sambuciumeni@yahoo.com

• Şcoala Gimnazială ”Smaranda Brăescu”, sat Hănţeşti, com. Buciumeni Tel: 0236/337.534

Obiceiuri și tradiții populare

Strângerea recoltelor este și un moment prielnic pentru a aduce mulțumiri forțelor cosmice care au facilitat aceasta – astfel, acestor forțe li se aduceau "ofrande-jertfe". Acest obicei își are originea în niște vechi ceremonii păgâne în cinstea zeiței Diana, care proteja culturile și câmpurile. Cu ocazia sânzienelor, se aducea de la câmp câte un snop de grâu, iar boabele acestuia erau zdrobite și fierte cu miere, iar rezultatul acestui procedeu se numea "cașă" și era oferit ca ofrandă bisericii; din primele recolte de fructe, se ofereau de asemenea ofrande. Ultimul snop de grâu era lăsat pe câmp, deoarece se considera că acesta aparținea pământului care a rodit, era un fel de "pomană".

În Buciumeni, drept mulțumire pentru recoltele bogate, se lăsa pe câmp un mănunchi de grâu numit "polog". Atunci când via se culegea, stăpânul casei nu mânca nici struguri, nici fructe, până nu dădea de pomană câteva din aceste roade, încât și anul următor să fie unul cu recolte bune.^[1]

Note/Referinţe

1. ↑ BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 203-204.

• Buciumeni, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Județene "V.A. Urechia"]. Disponibil în Internet: https://tinread.bvau.ro/opac/authority/218262