Satul Priponeşti de Sus este atestat la 14 iulie 1648, cu numele de Triponeşti. La acea dată, Iane Pârvana, sulger, vinde lui Matei Basarab, domnul Ţării Româneşti, părţile sale din satele Ruptura, Costeşti, Triponeşti cu 700 galbeni. Satul depindea de ţinutul Tutova, numele acestuia provenind se pare de la onomasticul „Trifon”, de provenienţă grecească, care în traducere ar însemna „trei sunete”. Triponeşti devine cu timpul Priponeşti.

Satul Priponeşti de Jos este atestat în 1859, depindea de ocolul Pereschivului – ţinutul Tutova. Din 1864 este sat component al comunei Priponeşti de Sus. Într-o anumită perioadă, neprecizată, satul Priponeşti de Jos a fost comună.

În legătură cu toponimia, există două versiuni. Prima ar fi aceea că numele de Priponeşti vine de la cuvântul „pripor”, ceea ce ar însemna panta unui deal. O altă versiune se referea la priponirea unui cal de către un turc. Între satele Priponeşti de Sus şi Lieşti, se pare că existat o biserică construită din lemn, cu hramul Sfântul Nicolae, unde s-a slujit până prin 1920, după care a intrat într-un proces de ruinare. Din ruinele bisericii s-au mai păstrat nişte lemne, din care s-a construit o troiţă. Bătrânii spuneau că ar fi una din ctitoriile lui Ştefan cel Mare.

Până în septembrie 1950 satul Priponeşti de Sus a fost în permanenţă reşedinţă de comună şi aparţinut de judeţul Tutova. În anumite perioade, de comuna Priponeşti de Sus a aparţinut satul Priponeşti de Jos şi satul Lieşti. În unele perioade toate satele erau reşedinţe de comune, deci formau comune de sine stătătoare. În 1950, satele Priponeşti de Sus şi Priponeşti de Jos sunt încorporate la comuna Ghidigeni, ce aparţinea de raionul şi regiunea Bârlad, regiune care va fi desfiinţată în 1956, satul Priponeşti de Sus redevenind comună în raionul Tecuci, regiunea Galaţi.

În prezent comuna Priponeşti cuprinde 4 sate: Priponeşti, Ciorăşti, Lieşti, Priponeştii de Jos. Satele sunt aşezate între dealuri, altitudinea acestora fiind de 112 m. Dealurile înconjurătoare au pante mai line spre est şi sunt mai abrupte spre nord şi vest. Se mărginesc la vest cu comuna Gohor şi cu satul Costişa, ce aparţine de judeţul Vrancea, iar la est cu comuna Ghidigeni. Din mijlocul satului Priponeşti izvorăşte un pârâu, numit Pereschiv, care adună şi apele altor izvoare şi care se uneşte cu alt pârâu, Râpa Cândrei şi se varsă în râul Bârlad. În verile secetoase seacă. Clima este temperat continentală, cu cele patru anotimpuri. Populaţia este de 2.598 locuitori, iar suprafaţa fiind 5.550 ha.

Căminul Cultural a fost înfiinţat în anul 1932 ca urmare a interesului manifestat de învăţătoarea Măndiţa Taşcă care a fost eleva marelui savant Nicolae Iorga căruia îi va purta numele până în 1948. O contribuţie la înfiinţarea Căminului Cultural a avut şi Izabela Sadoveanu.

Sursa: Tasie, Ioan V. Priponeşti : Priponeşti de Sus şi Priponeşti de Jos : Minimonografie. Iaşi : Editura Pim, 2007.

Primăria PRIPONEŞTI

Date contact:

Adresa: loc. Priponeşti, jud. Galaţi

Cod poştal: 807250

Telefon: 0236/868351

Fax: 0236/868613

E-mail: prim.pripgl@artelecom.net

Biblioteca

Biblioteca Comunală Priponeşti a fost înfiinţată odată cu Căminul Cultural în 1932. Atunci apar şi primele cărţi destinate publicului donate de marele savant Nicolae Iorga; între alte obiecte donate de acesta se numără şi un aparat de radio (o noutate pe acea vreme), diferite materiale didactice pentru laboratorul de fizică-chimie (se păstrează şi astăzi un alambic). Donaţia de fond de carte s-ar fi făcut prin intermediul unei foste eleve de-a marelui istoric, Măndiţa Taşcă care a fost şi învăţătoare la şcoala din Priponeşti.

La început, gestiunea cărţilor o avea directorul Căminului Cultural. Odată cu creşterea numărului de volume, după 1955, a fost numit un bibliotecar din rândul cadrelor didactice. La început, a funcţionat fără plată, „cu sarcină de la partid”, apoi s-a acordat un M (o sumă forfetară), iar din 1964 s-a infiinţat postul de bibliotecar cu normă întreagă, post care după 1990 a fost desfiinţat si apoi reînfiinţat.

Biblioteca a funcţionat în diferite case particulare, aparţinând lui Petculescu Ion, Simion Constantin, până în anul 1999 când va funcţiona in localul fostei primării, aceasta din urmă mutându-se la parterul blocului construit în comuna Priponeşti. Localul în care funcţionează biblioteca are o vechime de aproximativ 130 de ani şi este o locuinţă particulară nerevendicată până în prezent. Tot în aceeaşi clădire funcţionează şi grădiniţa comunei Priponeşti. :Suprafaţa totală a bibliotecii este de 60 m2. Biblioteca comunală Priponeşti are deschisă şi o filială, în satul Ciorăşti. Aici se află o secţie de împrumut, care funcţionează o zi pe săptămână, într-o cameră din fostul sediu al C.A.P. Ciorăşti.

În anul 1968, biblioteca dispunea de peste 16.000 volume şi avea un număr de 1.108 cititori. În prezent, biblioteca are 8.794 volume şi 377 cititori. Scăderea numărului de volume este datorată scoaterii din inventar a cărţilor cu caracter propagandistic comunist.

Bibliotecari:

• Costin Maria (1965-1970)
• Curelaru Georgeta (1970-1975)
• Gâfu Maria (1975-1991)

Bibliotecar:

GLOD Florica (n. 24.02.1957, com. Munteni, jud. Galaţi)

Studii:

• Liceul teoretic Mărăşeşti (1972-1976)
• Şcoala de muzică şi arte plastice Focşani (1979)
• Cursuri de biblioteconomie Buşteni (1992)

Experienţă profesională:

• Educator-suplinitor sat Lieşti (1976-1978)
• Gestionar Cooperativa de Consum Cosmeşti (1978-1992)
• Bibliotecar Biblioteca Comunală Priponeşti (din 1992).

În anul 2000 d-na Glod a înfiinţat un grup vocal, pentru ca în anul 2001 să formeze o echipă de 8 perechi de dansuri populare. Ambele au purtat numele de "Noroc". Aceste formaţii au participat pe plan local la serbări şi la festivalul "Fii satului Ciorăşti", la care au obţinut premii şi diplome.

Educaţie

Grădiniţe:

• Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1 com. Priponeşti;

• Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1, sat Ciorăşti, com. Priponeşti;

• Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1, sat Lieşti, com. Priponeşti.

Școli gimnaziale:

• Şcoala Gimnazială Nr. 1, com. Priponeşti Tel: 0236/333.081

email: scoala.priponesti@yahoo.com.

• Şcoala Primară Nr. 1, sat Ciorăşti, com. Priponeşti Tel: 0236/348.010.

Obiceiuri și tradiții populare

Strângerea recoltelor este și un moment prielnic pentru a aduce mulțumiri forțelor cosmice care au facilitat aceasta – astfel, acestor forțe li se aduceau "ofrande-jertfe". Acest obicei își are originea în niște vechi ceremonii păgâne în cinstea zeiței Diana, care proteja culturile și câmpurile. Cu ocazia sânzienelor, se aducea de la câmp câte un snop de grâu, iar boabele acestuia erau zdrobite și fierte cu miere, iar rezultatul acestui procedeu se numea "cașă" și era oferit ca ofrandă bisericii; din primele recolte de fructe, se ofereau de asemenea ofrande. Ultimul snop de grâu era lăsat pe câmp, deoarece se considera că acesta aparținea pământului care a rodit, era un fel de "pomană".

În Priponești, drept mulțumire pentru recoltele bogate, se lăsa pe câmp un mănunchi de grâu numit "polog". Atunci când se culegea via, un butuc era lăsat necules, încât cine trecea, să poată lua struguri, spunând bogdaproste și astfel aceasta să rodească și în anul următor.^[1]

Note/Referinţe

1. ↑ BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 203-204.

• Priponești, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Județene "V.A. Urechia"]. Disponibil în Internet: https://tinread.bvau.ro/opac/authority/218609

Barcea • Băleni • Bălăbăneşti • Bălăşeşti • Băneasa • Bereşti-Meria • Braniştea • Brăhăşeşti • Buciumeni • Cavadineşti • Cerţeşti • Corni • Corod • Cosmeşti • Costache Negri • Cuca • Cudalbi • Cuza Vodă • Drăguşeni • Drăgăneşti • Folteşti • Frumuşiţa • Fundeni • Fârţăneşti • Ghidigeni • Gohor • Griviţa • Independenţa • Iveşti • Jorăşti • Lieşti • Matca • Măstăcani • Movileni • Munteni • Nămoloasa • Negrileşti • Nicoreşti • Oancea • Pechea • Piscu • Poiana • Rădeşti • Rediu • Scânteieşti • Schela • Slobozia Conachi • Smârdan • Smulţi • Suceveni • Suhurlui • Şendreni • Tudor Vladimirescu • Tuluceşti • Ţepu • Umbrăreşti • Valea Mărului • Vârlezi • Vînători • Vlădeşti