Comuna Schela se află în judeţul Galaţi, în partea de est a României aproape de locul în care râul Siret se varsă în Dunăre. Comuna e formată din 2 sate, Negrea şi Schela, situate la o distanţă aproximativă de 7 km unul de altul. Ambele sate sunt aşezate de o parte şi alta a pârâului Lozova. Satul Schela se află pe drumul judeţean care leagă oraşul Galaţi de comuna Pechea. Comuna e accesibilă şi de pe şoseaua naţională E 25 Galaţi-Tecuci. Din extremitatea nordică a satului Schela (locul denumit "La intersecţie") se face un drum comunal de 5 km care ajunge în Negrea.

Cele două sate se află pe malurile pârâului Lozova, într-un ţinut deluros. Dealurile sunt cu pante line şi sunt parţial împădurite. Spre sud ele se pierd în câmpie. Cele două sate Schela şi Negrea beneficiază de terenuri cu sol negru, adecvat culturilor agricole. Solurile sunt bogate în zăcăminte petroliere. Comuna Schela are în total 3640 de locuitori, dintre care 2640 trăiesc în satul reşedinţă şi 800 în satul Negrea.

Satele Schela şi Negrea au fost atestate documentar la sfărşitul secolului XIX. Deşi vetrele satelor sunt învecinate, ele s-au ridicat pe moşii care în 1860 aparţineau unor localităţi diferite. Schela s-a ridicat în partea de nord a fostului teritoriu al comunei Braniştea. Negrea s-a ridicat pe fostul teritoriu al comunei Tuluceşti.

Sediul Primăriei comunei Schela

Parcul central

Troiţa din Parcul central

Monumentul Eroilor Neamului

• Satul Negrea

Primele case s-au construit probabil pe la 1860 pe cele 2 maluri ale pârâului Lozova, între dealurile Bohotinului şi Ibrianului. În 1887, aşezarea din Negrea a fost înregistrată oficial în scriptele vremii sub denumirea de Costache Negri, dupa numele scriitorului gălăţean. Localitatea a purtat acest nume vreme de 45 ani. Pâna în 1908 satul a fost afiliat comunelor Tuluceşti şi Smârdan. În 1908 satul Negrea a trecut sub administraţia comunei Schela. :În 1926 a devenit comună şi şi-a înfiinţat propria administraţie. Dar numele localităţii crea adesea confuzie în rândul oamenilor din zonă, căci, la numai 25 km depărtare de comuna Costache Negri se afla satul Minjina, pe care oamenii locului îl ştiau drept moşia scriitorului Costache Negri. Atunci administraţia judeţeană, ca să evite confuziile, a hotărât că satul Minjina e cel îndreptăţit să poarte numele scriitorului Costache Negri. În 1932, Negrea a primit numele pe care-l poartă în prezent. În perioada interbelică comuna a prosperat.

• Satul Schela

În 1889 Parlamentul Romăniei a emis o lege care prevedea înfiinţarea de noi sate pe domeniile care aparţineau statului. În 1894, primele familii şi-au luat în primire loturile lor în Schela. În 1896 aşezarea a fost înregistrată în documentele vremii ca sat şi a primit numele de Lascar Catargiu. Schela a purtat acest nume vreme de 78 ani. În iunie 1908, satul, care avea deja peste 200 de familii, s-a transformat în comună şi a luat sub tutela ei şi satul Negrea, în perioada 1908-1926. După cel de-al doilea război mondial, comuna Lascar Catargiu s-a dezvoltat mai rapid decât Negrea. Conducătorii regimului comunist au hotărât să schimbe denumirea comunei. Lascar Catargiu fusese Preşedintele Partidului Conservator şi devenise un personaj istoric dezavuat de regim. În 1964 comuna a primit denumirea actuală: Schela.

Sursa: Istoricul localităţilor Schela şi Negrea. În: Comuna Schela [online]. [citat 8 noiembrie 2009]. Disponibil în internet: http://comunaschela.weebly.com/istoric-si-populatie.html

Primăria SCHELA

Primăria Schela.

Date contact:

Adreasa: loc. Schela, jud. Galaţi

Cod poştal: 807265

Telefon: 0236/828100

Fax: 0236/828165

E-mail: primariaschela@yahoo.com

Site: http://comunaschela.weebly.com

Biblioteca

Biblioteca Comunală Schela.

Biblioteca Comunală Schela este situată în centrul comunei, având ca vecini, la Nord sediul Poliţiei comunei, la Sud sediul Consiliului Local, la Est Dispensarul Veterinar şi la Vest şoseaua principală. Biblioteca a fost înfiinţată în perioada 1962 – 1963, desfăşurându-şi activitatea în Căminul Cultural. Biblioteca are o singură sală, având lungimea de 10 m şi lăţimea de 6 m.

Bibliotecari:

• Hodorogea Maria – absolventă a Liceului Teoretic Galaţi;
• Gavriliu Mărioara – absolventă a Liceului Pedagogic;

Bibliotecar:

PRUNĂ Fănica (n. 29.06.1970, com. Schela, jud. Galaţi)

Studii:

• Liceul Industrial Galaţi

Experienţa profesională:

• Bibliotecar Biblioteca Comunală Schela (din 1990).

Educaţie

Grădiniţe:

• Grădiniţa cu Program Normal ”Albiniţa”, com. Schela;

• Grădiniţa cu Program Normal ”Constantin Lazăr”', sat Negrea, com. Schela.

Școli gimnaziale:

• Şcoala Gimnazială ”Lascăr Catargiu”, com. Schela

email: scoalaschela@yahoo.com.

Obiceiuri și tradiții populare

Dimineața de Ajun este momentul în care copii cântă colindele pe care le-au învățat la școală. După-amiază, după ora 16.00, până spre miezul nopții, flăcăii colindă. Atunci când colindă, tinerii se îmbrăcau în port popular alcătuit din: cămeșoaie albă, cu brâu de lână, pantalon negru și o haină scurtă, croită în casă. Prima dată erau colindate notabilitățile loalității, începând cu primarul, jandarmul, apoi preotul.

Se juca hora în toate zilele Crăciunului. În această localitate, s-au păstrat colindele laice de gazdă, adică cele de fată, flăcău și preot, care erau transmise mai departe.

Copiii merg cu Plugul în dimineața zilei de 31 decembrie și colindă până spre după-amiaza târziu; ei erau urmați de cei mai mari, apoi însurățeii, iar cel mai târziu în noapte mergeau cei care se asociaseră în acest scop. Pentru că le-au urat gazdelor să aibă belșug în anul care vine, copiii primesc nuci, bani și covrigi.

Cei mai mari dintre flăcăi mergeau la urat de după-amiază, până seara târziu și spuneau Pluguri compuse de ei, fiind cinstiți de gazde cu mâncare, dar și cu bani. După ce rosteau Plugul, doi tineri, alături de muzicanți, mergeau cu Vălăritul, la fiecare fată. Ei cântau o horă, iar fata le dădea bani. Mai târziu, se făcea o horă, iar unele fete veneau însoțite de mamele lor.

În această localitate, se consemnează existența colindelor de fată mare, a celui de preot și cel de bătrân.^[1]

Bogăția recoltelor viitoare era legată de atragerea forțelor benefice ale naturii. Atragerea acestor forțe se făcea prin ritualurile cultului agrar al boului, care se practica în perioada ieșitului la semănat. Ziua ieșirii la câmp era desemnată pe 9 martie, iar atunci, membrii familiei se adunau în jurul carului, unde erau plugul și sacii cu sămânță și asistau la momentul în care se pleca la semănat, considerându-se că participarea lor contribuia la bogăția în roade a respectivului an.

În Schela, atunci când oramenii ieșeau la arat, puneau covrigi și mucenici în coarnele boilor.^[2]

Note/Referinţe

1. ↑ BĂNCESCU, Iuliana; PANAITESCU, Laura Elisabeta, Obiceiuri de iarnă la Dunărea de Jos, vol. 1. Galaţi : Editura Centrului Cultural "Dunărea de Jos", 2017, p. 131, 229.
2. ↑ BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 200.

• Schela, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Județene "V.A. Urechia"]. Disponibil în Internet: