Difference between revisions of "Vlădeşti"

(→‎Biblioteca)
 
(40 intermediate revisions by 3 users not shown)
Line 1: Line 1:
 
='''Date monografice'''=
 
='''Date monografice'''=
 +
<div style="text-align: justify;">
 
:Comuna Vlădeşti este aşezată la hotarul de răsărit al ţării, pe malul drept al râului Prut, la graniţa cu Republica  Moldova şi se învecinează la nord cu comuna [[Oancea]], la sud cu comuna [[Măstăcani]], la est Republica Moldova şi la vest cu comuna [[Fârţăneşti]]. Comuna Vlădeşti are în componenţă două localităţi: satul Vlădeşti şi satul Brăneşti, care sunt străbătute de DN 26 Galaţi-Oancea. Satul de reşedinţă al comunei este Vlădeşti care este aşezat în partea de nord a teritoriului. Distanţa faţă de principalele aşezări urbane este de 48 Km până la [[municipiul Galaţi]], reşedinţa judeţului; 32 Km până la oraşul [[Târgu Bujor]].
 
:Comuna Vlădeşti este aşezată la hotarul de răsărit al ţării, pe malul drept al râului Prut, la graniţa cu Republica  Moldova şi se învecinează la nord cu comuna [[Oancea]], la sud cu comuna [[Măstăcani]], la est Republica Moldova şi la vest cu comuna [[Fârţăneşti]]. Comuna Vlădeşti are în componenţă două localităţi: satul Vlădeşti şi satul Brăneşti, care sunt străbătute de DN 26 Galaţi-Oancea. Satul de reşedinţă al comunei este Vlădeşti care este aşezat în partea de nord a teritoriului. Distanţa faţă de principalele aşezări urbane este de 48 Km până la [[municipiul Galaţi]], reşedinţa judeţului; 32 Km până la oraşul [[Târgu Bujor]].
 
:Suprafaţa totală a comunei este de 6105 ha din care 316 ha intravilan şi 5789 ha extravilan, iar populaţia este de 2255 locuitori.
 
:Suprafaţa totală a comunei este de 6105 ha din care 316 ha intravilan şi 5789 ha extravilan, iar populaţia este de 2255 locuitori.
−
:Cele două sate ale comunei Vlădeşti datează din perioada 1450-1500 când conform unor legende locale s-au înfiripat şi stabilit  primele aşezări. Investigaţiile întreprinse nu au descoperit nici un document scris care să certifice existenţa primelor aşezăminte pe aceste meleaguri. Târziu prin anul 1830 apare într-o carte religioasă existenţa  în  biblioteca Parohiei Vlădeşti a unui vornic al cărei nume este indescifrabil, care donează aceasta carte bisericii Paşcani(denumirea veche a părţii de nord a satului). Deasemenea partea exterioară a clopotului bisericii este marcată cu anul 1831.
+
:Cele două sate ale comunei Vlădeşti datează din perioada 1450-1500 când conform unor legende locale s-au înfiripat şi stabilit  primele aşezări. Investigaţiile întreprinse nu au descoperit nici un document scris care să certifice existenţa primelor aşezăminte pe aceste meleaguri. Târziu prin anul 1830 apare într-o carte religioasă existenţa  în  biblioteca Parohiei Vlădeşti a unui vornic al cărei nume este indescifrabil, care donează aceasta carte bisericii Paşcani (denumirea veche a părţii de nord a satului). Deasemenea partea exterioară a clopotului bisericii este marcată cu anul 1831.
−
:Despre existenţa satului Brăneşti singurul document este acela în care se precizează anul construirii clădirii şcolii de 4 ani (1899). În componenţa comunei Vlădeşti a fost şi satul Roşcani până în anul 1933, când a obţinut statut de comună. Menţionăm că între anii 1937-1950 satul Brăneşti a obţinut statut de comună, satul Vlădeşti rămânând comună cu un singur sat, iar din anul 1950 şi până în anul 1955 satul Brăneşti este inclus din nou în cadrul comunei Vlădeşti pănă în  anul 1956, cănd obţine din nou statut de comună. Actuala organizare administrativ-teritorială datează din anul 1968 când este desfiinţată comuna Brăneşti, această localitate păstrându-şi statutul de sat component împreună cu satul Vlădeşti constituind comuna Vlădeşti.
+
:Despre existenţa satului Brăneşti singurul document este acela în care se precizează anul construirii clădirii şcolii de 4 ani (1899). În componenţa comunei Vlădeşti a fost şi satul Roşcani până în anul 1933, când a obţinut statut de comună. Menţionăm că între anii 1937-1950 satul Brăneşti a obţinut statut de comună, satul Vlădeşti rămânând comună cu un singur sat, iar din anul 1950 şi până în anul 1955 satul Brăneşti este inclus din nou în cadrul comunei Vlădeşti pănă în  anul 1956, cănd obţine din nou statut de comună. Actuala organizare administrativ-teritorială datează din anul 1968 când este desfiinţată comuna Brăneşti, această localitate păstrându-şi statutul de sat component împreună cu satul Vlădeşti şi constituind comuna Vlădeşti.
 +
:Sursa: '''Biblioteca comunală Vlădeşti''' (Mihaela Antohi, bibliotecar).
  
 
='''Primăria VLĂDEŞTI'''=
 
='''Primăria VLĂDEŞTI'''=
Line 13: Line 15:
 
::'''Fax:''' 0236-343299
 
::'''Fax:''' 0236-343299
 
::'''E-mail:''' primariavladesti@yahoo.com
 
::'''E-mail:''' primariavladesti@yahoo.com
−
 
+
::'''Site:''' http://primaria-vladesti.ro/
−
==Primar==
 
−
==Viceprimar==
 
−
==Secretar==
 
−
==Contabil==
 
  
 
='''Biblioteca'''=
 
='''Biblioteca'''=
 +
:[[Image:vladesti2.jpg|frameless]]  [[Image:vladesti4.jpg|frameless]] [[Image:vladesti5.jpg|frameless]]
 
:Biblioteca Comunală Vladeşti a luat fiinţă în anul 1975, prima înregistrare în Registrul Inventar fiind volumul "Ghidul Bibliotecilor din România", carte ce se află şi acum în bibliotecă. Biblioteca a avut diferite sedii în funcţie de schimbările  survenite, la şcoală, în grădiniţă, iar de 25 ani în incinta Căminului Cultural, unde dispune de două camere spaţioase.
 
:Biblioteca Comunală Vladeşti a luat fiinţă în anul 1975, prima înregistrare în Registrul Inventar fiind volumul "Ghidul Bibliotecilor din România", carte ce se află şi acum în bibliotecă. Biblioteca a avut diferite sedii în funcţie de schimbările  survenite, la şcoală, în grădiniţă, iar de 25 ani în incinta Căminului Cultural, unde dispune de două camere spaţioase.
 
:Fondul de carte este de aproximativ  8000 volume din diverse domenii cu un număr mai mare de titluri din literatura română şi universală. Biblioteca Comunală Vladeşti deserveşte aproximativ 2380 locuitori.
 
:Fondul de carte este de aproximativ  8000 volume din diverse domenii cu un număr mai mare de titluri din literatura română şi universală. Biblioteca Comunală Vladeşti deserveşte aproximativ 2380 locuitori.
−
:Dintre activităţile desfăşurate de Biblioteca Comunală  Vlădeşti amintim premierea celui mai fidel cititor al bibliotecii (în anul 2008 acesta fiind Soltan Andreea, elevă în clasa a V-a), participarea la festivitatea de deschidere a anului şcolar, participarea la diverse spectacole. În preajma sărbătorilor de iarnă biblioteca a avut "uşile deschise" pentru grupuri de preşcolari şi şcolari care au prezentat cu mult talent programele lor artistice.
+
:Dintre activităţile desfăşurate de Biblioteca Comunală  Vlădeşti amintim premierea celui mai fidel cititor al bibliotecii, participarea la festivitatea de deschidere a anului şcolar, participarea la diverse spectacole. În preajma sărbătorilor de iarnă biblioteca a avut "uşile deschise" pentru grupuri de preşcolari şi şcolari care au prezentat cu mult talent programele lor artistice.
−
[[Image:vladest1.jpg|frameless]]  [[Image:vladest2.jpg|frameless]]  [[Image:vladest4.jpg|frameless]]
 
 
:Bibliotecar:
 
:Bibliotecar:
−
[[Image:vladest3.jpg|thumb|alt=vladest3]]
+
:'''PANTAZI Gina''' ''(n. 29.11.1975, com. Vlădeşti)''
 +
 
 +
Studii:
 +
:*Liceul industrial de industrie alimentară L.I.A. (1990-1994);
 +
Experienţă profesională:
 +
:*Învăţător Şcoala generală Măstăcani (1995-2001);
 +
:*Bibliotecar Biblioteca Comunală Vlădeşti (din 2001).
 +
 
 +
='''Educaţie'''=
 +
:'''Grădiniţe:'''
 +
 
 +
:*''Grădiniţa cu Program Normal ”Peştişorul de aur”'', com. Vlădeşti;
 +
 
 +
:*''Grădiniţa cu Program Normal ”Alba ca Zăpada”'', sat Brăneşti, com. Vlădeşti.
 +
 
 +
:'''Școli gimnaziale:'''
 +
 
 +
:*''Şcoala Gimnazială ”Sfântul Ierarh Nicolae”'', com. Vlădeşti
 +
 
 +
email: scoalavladesti@yahoo.com.
 +
 
 +
 
 +
='''Obiceiuri și tradiții populare'''=
 +
:În Vlădești, în ziua dinaintea sărbătoririi Sf. Andrei, se făcea o mâncare tradițională numită ''covașă'', preparată din mălai cernut, care se opărea și peste care se adăuga puțină făină de grâu, iar după ce se răcea, se adăuga o cantitate mică de apă caldă. În ziua de Sf. Andrei, se punea la fiert și se mânca.<ref>BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 119.</ref>
 +
 
 +
: Dintre ritualurile de invocare a ploii, cele care se regăsesc cel mai frecvent la nivelul județului Galați sunt ''paparudele'' și ''caloianul''. În satele din județul Galați, obiceiul ''paparudelor'' avea această formă: o tânără se îmbrăca doar într-o cămașă, peste care se prindeau lanțuri de cucută, care o acopereau în totalitate. Un alai întreg o însoțea în tot satul, paparuda fiind udată cu apă, totul fiind însoțit de rostirea unor versuri specifice.<ref>BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 121</ref>
 +
 
 +
:În Vlădești, ''caloianul'' avea loc în cea de-a patra miercuri după Paști; atunci, fetele făceau o păpușă de lut, care era îmbrăcată, împodobită cu flori, la care adăugau tămâie și lumânări, exact ca pentru un mort. Băieții era cei responsabili să facă sicriul ''caloianului'', iar fetele strigau bocete specifice. Apoi, se urma ritualul de înmormântare, exact ca pentru o persoană, cu niște copii pe post de preot, dascăl; la întoarcerea de la Prut, se făcea o pomană.<ref>BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 132</ref>
 +
 
 +
:Strângerea recoltelor este și un moment prielnic pentru a aduce mulțumiri forțelor cosmice care au facilitat aceasta – astfel, acestor forțe li se aduceau "ofrande-jertfe". Acest obicei își are originea în niște vechi ceremonii păgâne în cinstea zeiței Diana, care proteja culturile și câmpurile. Cu ocazia sânzienelor, se aducea de la câmp câte un snop de grâu, iar boabele acestuia erau zdrobite și fierte cu miere, iar rezultatul acestui procedeu se numea "cașă" și era oferit ca ofrandă bisericii; din primele recolte de fructe, se ofereau de asemenea ofrande. Ultimul snop de grâu era lăsat pe câmp, deoarece se considera că acesta aparținea pământului care a rodit, era un fel de "pomană".
 +
:În Vlădești, drept mulțumire pentru recoltele bogate, se lăsa pe câmp un mănunchi de grâu numit "polog".<ref>BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 203-204.</ref>
 +
 
 +
='''Note/Referinţe'''=
 +
<references />
 +
:*'''Vlădești, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Județene "V.A. Urechia"]'''. Disponibil în Internet: https://tinread.bvau.ro/opac/authority/217985
  
−
:'''ANTOHI Mihaela'''
+
[[Barcea]] • [[Băleni]] • [[Bălăbăneşti]] • [[Bălăşeşti]] • [[Băneasa]] • [[Bereşti-Meria]] • [[Braniştea]] • [[Brăhăşeşti]] • [[Buciumeni]] • [[Cavadineşti]] • [[Cerţeşti]] • [[Corni]] • [[Corod]] • [[Cosmeşti]] • [[Costache Negri]] • [[Cuca]] • [[Cudalbi]] • [[Cuza Vodă]] • [[Drăguşeni]] • [[Drăgăneşti]] • [[Folteşti]] • [[Frumuşiţa]] • [[Fundeni]] • [[Fârţăneşti]] • [[Ghidigeni]] • [[Gohor]] • [[Griviţa]] • [[Independenţa]] • [[Iveşti]] • [[Jorăşti]] • [[Lieşti]] • [[Matca]] • [[Măstăcani]] • [[Movileni]] • [[Munteni]] • [[Nămoloasa]] • [[Negrileşti]] • [[Nicoreşti]] • [[Oancea]] • [[Pechea]] • [[Piscu]] • [[Poiana]] • [[Priponeşti]] • [[Rădeşti]] • [[Rediu]] • [[Scânteieşti]] • [[Schela]] • [[Slobozia Conachi]] • [[Smârdan]] • [[Smulţi]] • [[Suceveni]] • [[Suhurlui]] • [[Şendreni]] • [[Tudor Vladimirescu]] • [[Tuluceşti]] • [[Ţepu]] • [[Umbrăreşti]] • [[Valea Mărului]] • [[Vârlezi]] • [[Vînători]]

Latest revision as of 07:52, 3 September 2024

Date monografice

Comuna Vlădeşti este aşezată la hotarul de răsărit al ţării, pe malul drept al râului Prut, la graniţa cu Republica Moldova şi se învecinează la nord cu comuna Oancea, la sud cu comuna Măstăcani, la est Republica Moldova şi la vest cu comuna Fârţăneşti. Comuna Vlădeşti are în componenţă două localităţi: satul Vlădeşti şi satul Brăneşti, care sunt străbătute de DN 26 Galaţi-Oancea. Satul de reşedinţă al comunei este Vlădeşti care este aşezat în partea de nord a teritoriului. Distanţa faţă de principalele aşezări urbane este de 48 Km până la municipiul Galaţi, reşedinţa judeţului; 32 Km până la oraşul Târgu Bujor.
Suprafaţa totală a comunei este de 6105 ha din care 316 ha intravilan şi 5789 ha extravilan, iar populaţia este de 2255 locuitori.
Cele două sate ale comunei Vlădeşti datează din perioada 1450-1500 când conform unor legende locale s-au înfiripat şi stabilit primele aşezări. Investigaţiile întreprinse nu au descoperit nici un document scris care să certifice existenţa primelor aşezăminte pe aceste meleaguri. Târziu prin anul 1830 apare într-o carte religioasă existenţa în biblioteca Parohiei Vlădeşti a unui vornic al cărei nume este indescifrabil, care donează aceasta carte bisericii Paşcani (denumirea veche a părţii de nord a satului). Deasemenea partea exterioară a clopotului bisericii este marcată cu anul 1831.
Despre existenţa satului Brăneşti singurul document este acela în care se precizează anul construirii clădirii şcolii de 4 ani (1899). În componenţa comunei Vlădeşti a fost şi satul Roşcani până în anul 1933, când a obţinut statut de comună. Menţionăm că între anii 1937-1950 satul Brăneşti a obţinut statut de comună, satul Vlădeşti rămânând comună cu un singur sat, iar din anul 1950 şi până în anul 1955 satul Brăneşti este inclus din nou în cadrul comunei Vlădeşti pănă în anul 1956, cănd obţine din nou statut de comună. Actuala organizare administrativ-teritorială datează din anul 1968 când este desfiinţată comuna Brăneşti, această localitate păstrându-şi statutul de sat component împreună cu satul Vlădeşti şi constituind comuna Vlădeşti.
Sursa: Biblioteca comunală Vlădeşti (Mihaela Antohi, bibliotecar).

Primăria VLĂDEŞTI

Date contact:

Adresa: loc. Vlădeşti, jud. Galaţi
Cod poştal: 807335
Telefon: 0236/343079
Fax: 0236-343299
E-mail: primariavladesti@yahoo.com
Site: http://primaria-vladesti.ro/

Biblioteca

Vladesti2.jpg Vladesti4.jpg Vladesti5.jpg
Biblioteca Comunală Vladeşti a luat fiinţă în anul 1975, prima înregistrare în Registrul Inventar fiind volumul "Ghidul Bibliotecilor din România", carte ce se află şi acum în bibliotecă. Biblioteca a avut diferite sedii în funcţie de schimbările survenite, la şcoală, în grădiniţă, iar de 25 ani în incinta Căminului Cultural, unde dispune de două camere spaţioase.
Fondul de carte este de aproximativ 8000 volume din diverse domenii cu un număr mai mare de titluri din literatura română şi universală. Biblioteca Comunală Vladeşti deserveşte aproximativ 2380 locuitori.
Dintre activităţile desfăşurate de Biblioteca Comunală Vlădeşti amintim premierea celui mai fidel cititor al bibliotecii, participarea la festivitatea de deschidere a anului şcolar, participarea la diverse spectacole. În preajma sărbătorilor de iarnă biblioteca a avut "uşile deschise" pentru grupuri de preşcolari şi şcolari care au prezentat cu mult talent programele lor artistice.
Bibliotecar:
PANTAZI Gina (n. 29.11.1975, com. Vlădeşti)

Studii:

  • Liceul industrial de industrie alimentară L.I.A. (1990-1994);

Experienţă profesională:

  • Învăţător Şcoala generală Măstăcani (1995-2001);
  • Bibliotecar Biblioteca Comunală Vlădeşti (din 2001).

Educaţie

Grădiniţe:
  • Grădiniţa cu Program Normal ”Peştişorul de aur”, com. Vlădeşti;
  • Grădiniţa cu Program Normal ”Alba ca Zăpada”, sat Brăneşti, com. Vlădeşti.
Școli gimnaziale:
  • Şcoala Gimnazială ”Sfântul Ierarh Nicolae”, com. Vlădeşti

email: scoalavladesti@yahoo.com.


Obiceiuri și tradiții populare

În Vlădești, în ziua dinaintea sărbătoririi Sf. Andrei, se făcea o mâncare tradițională numită covașă, preparată din mălai cernut, care se opărea și peste care se adăuga puțină făină de grâu, iar după ce se răcea, se adăuga o cantitate mică de apă caldă. În ziua de Sf. Andrei, se punea la fiert și se mânca.[1]
Dintre ritualurile de invocare a ploii, cele care se regăsesc cel mai frecvent la nivelul județului Galați sunt paparudele și caloianul. În satele din județul Galați, obiceiul paparudelor avea această formă: o tânără se îmbrăca doar într-o cămașă, peste care se prindeau lanțuri de cucută, care o acopereau în totalitate. Un alai întreg o însoțea în tot satul, paparuda fiind udată cu apă, totul fiind însoțit de rostirea unor versuri specifice.[2]
În Vlădești, caloianul avea loc în cea de-a patra miercuri după Paști; atunci, fetele făceau o păpușă de lut, care era îmbrăcată, împodobită cu flori, la care adăugau tămâie și lumânări, exact ca pentru un mort. Băieții era cei responsabili să facă sicriul caloianului, iar fetele strigau bocete specifice. Apoi, se urma ritualul de înmormântare, exact ca pentru o persoană, cu niște copii pe post de preot, dascăl; la întoarcerea de la Prut, se făcea o pomană.[3]
Strângerea recoltelor este și un moment prielnic pentru a aduce mulțumiri forțelor cosmice care au facilitat aceasta – astfel, acestor forțe li se aduceau "ofrande-jertfe". Acest obicei își are originea în niște vechi ceremonii păgâne în cinstea zeiței Diana, care proteja culturile și câmpurile. Cu ocazia sânzienelor, se aducea de la câmp câte un snop de grâu, iar boabele acestuia erau zdrobite și fierte cu miere, iar rezultatul acestui procedeu se numea "cașă" și era oferit ca ofrandă bisericii; din primele recolte de fructe, se ofereau de asemenea ofrande. Ultimul snop de grâu era lăsat pe câmp, deoarece se considera că acesta aparținea pământului care a rodit, era un fel de "pomană".
În Vlădești, drept mulțumire pentru recoltele bogate, se lăsa pe câmp un mănunchi de grâu numit "polog".[4]

Note/Referinţe

  1. ↑ BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 119.
  2. ↑ BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 121
  3. ↑ BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 132
  4. ↑ BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 203-204.
Barcea • Băleni • Bălăbăneşti • Bălăşeşti • Băneasa • Bereşti-Meria • Braniştea • Brăhăşeşti • Buciumeni • Cavadineşti • Cerţeşti • Corni • Corod • Cosmeşti • Costache Negri • Cuca • Cudalbi • Cuza Vodă • Drăguşeni • Drăgăneşti • Folteşti • Frumuşiţa • Fundeni • Fârţăneşti • Ghidigeni • Gohor • Griviţa • Independenţa • Iveşti • Jorăşti • Lieşti • Matca • Măstăcani • Movileni • Munteni • Nămoloasa • Negrileşti • Nicoreşti • Oancea • Pechea • Piscu • Poiana • Priponeşti • Rădeşti • Rediu • Scânteieşti • Schela • Slobozia Conachi • Smârdan • Smulţi • Suceveni • Suhurlui • Şendreni • Tudor Vladimirescu • Tuluceşti • Ţepu • Umbrăreşti • Valea Mărului • Vârlezi • Vînători
Retrieved from ‘http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Vlădeşti&oldid=21245’