Difference between revisions of "Suceveni"
(→Obiceiuri și tradiții contemporane) |
|||
(9 intermediate revisions by 2 users not shown) | |||
Line 7: | Line 7: | ||
:Populaţia satului număra, conform recensământului din 2002, 756 de persoane, în creştere faţă de datele din 1992, când se recenzau 655 de persoane. Majoritatea populaţiei este constituită din persoane vârstnice, mulţi dintre tineri emigrând în străinătate. Domeniul de activitate preponderent este agricultura. | :Populaţia satului număra, conform recensământului din 2002, 756 de persoane, în creştere faţă de datele din 1992, când se recenzau 655 de persoane. Majoritatea populaţiei este constituită din persoane vârstnice, mulţi dintre tineri emigrând în străinătate. Domeniul de activitate preponderent este agricultura. | ||
− | :Surse: '''Biblioteca comunală Suceveni''' (Carmen Mihaela Savu, bibliotecar); '''Poze locale.''' În: ''Rogojeni Sat'' [online]. [citat 30 mai 2012]. Disponibil în internet: http://www.facebook.com/rogojeni.sat | + | :Surse: '''Biblioteca comunală Suceveni''' (Carmen Mihaela Savu, bibliotecar); '''Poze locale.''' În: ''Rogojeni Sat'' [online]. [citat 30 mai 2012]. Disponibil în internet: http://www.facebook.com/rogojeni.sat |
− | |||
== Personalităţi == | == Personalităţi == | ||
Line 50: | Line 49: | ||
email: scoalasuceveni@yahoo.com | email: scoalasuceveni@yahoo.com | ||
− | ='''Obiceiuri și tradiții | + | ='''Obiceiuri și tradiții populare'''= |
:Având în vedere că localitatea a fost înființată de oieri transilvăneni stabiliți aici în timpul transhumanței, sunt puține date despre colindatul tradițional. Chiar și așa, există totuși, colinde religioase, nespecifice zonei, care se cântau în biserică. În timpul Crăciunului, copiii mergeau cu ''Steaua'', iar cei mai mari mergeau la rude, dorindu-le sărbători fericite. | :Având în vedere că localitatea a fost înființată de oieri transilvăneni stabiliți aici în timpul transhumanței, sunt puține date despre colindatul tradițional. Chiar și așa, există totuși, colinde religioase, nespecifice zonei, care se cântau în biserică. În timpul Crăciunului, copiii mergeau cu ''Steaua'', iar cei mai mari mergeau la rude, dorindu-le sărbători fericite. | ||
− | :Din datele reconstituite, | + | :Din datele reconstituite, în prezent, cei mici merg cu ''Plugușorul'' în timpul dimineții, iar cei mari, când se însera. Cei mai mici erau răsplătiți cu un colăcel mic, nuci și gutui, iar cei mai mari primeau colăcei împletiți și bani. Tot de Anul Nou, exista obiceiul ''Jienilor'', adică un fel de teatru popular; pentru prestația lor, ''Jienii'' erau răsplătiți cu bani. |
+ | :"Sfânt Vasile" era un colind de An Nou, care se cânta de către fete, în noaptea de Anul Nou.<ref>BĂNCESCU, Iuliana; PANAITESCU, Laura Elisabeta, ''Obiceiuri de iarnă la Dunărea de Jos'', vol. 1. Galaţi : Editura Centrului Cultural "Dunărea de Jos", 2017, p. 101-102, 211.</ref> | ||
+ | |||
+ | :Dintre ritualurile de invocare a ploii, cele care se regăsesc cel mai frecvent la nivelul județului Galați sunt ''paparudele'' și ''caloianul''. În satele din județul Galați, obiceiul ''paparudelor'' avea această formă: o tânără se îmbrăca doar într-o cămașă, peste care se prindeau lanțuri de cucută, care o acopereau în totalitate. Un alai întreg o însoțea în tot satul, paparuda fiind udată cu apă, totul fiind însoțit de rostirea unor versuri specifice. | ||
+ | :În Rogojeni, o femeie era îmbrăcată cu totul în boz verde; astfel costumată, mergea din casă în casă, fiind udată cu apă, iar cine o vedea cânta niște versuri specifice.<ref>BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 122</ref> | ||
='''Note/Referinţe'''= | ='''Note/Referinţe'''= | ||
− | :*Suceveni, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii | + | <references /> |
− | + | :*'''Suceveni, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Județene "V.A. Urechia"]'''. Disponibil în Internet: https://tinread.bvau.ro/opac/authority/218980 | |
+ | |||
+ | [[Barcea]] • [[Băleni]] • [[Bălăbăneşti]] • [[Bălăşeşti]] • [[Băneasa]] • [[Bereşti-Meria]] • [[Braniştea]] • [[Brăhăşeşti]] • [[Buciumeni]] • [[Cavadineşti]] • [[Cerţeşti]] • [[Corni]] • [[Corod]] • [[Cosmeşti]] • [[Costache Negri]] • [[Cuca]] • [[Cudalbi]] • [[Cuza Vodă]] • [[Drăguşeni]] • [[Drăgăneşti]] • [[Folteşti]] • [[Frumuşiţa]] • [[Fundeni]] • [[Fârţăneşti]] • [[Ghidigeni]] • [[Gohor]] • [[Griviţa]] • [[Independenţa]] • [[Iveşti]] • [[Jorăşti]] • [[Lieşti]] • [[Matca]] • [[Măstăcani]] • [[Movileni]] • [[Munteni]] • [[Nămoloasa]] • [[Negrileşti]] • [[Nicoreşti]] • [[Oancea]] • [[Pechea]] • [[Piscu]] • [[Poiana]] • [[Priponeşti]] • [[Rădeşti]] • [[Rediu]] • [[Scânteieşti]] • [[Schela]] • [[Slobozia Conachi]] • [[Smârdan]] • [[Smulţi]] • [[Suhurlui]] • [[Şendreni]] • [[Tudor Vladimirescu]] • [[Tuluceşti]] • [[Ţepu]] • [[Umbrăreşti]] • [[Valea Mărului]] • [[Vârlezi]] • [[Vînători]] • [[Vlădeşti]] |
Latest revision as of 07:50, 3 September 2024
Contents
Date monografice
- Comuna Suceveni este situată în NE judeţului Galaţi, fiind alcătuită din satele Suceveni şi Rogojeni. Comuna Suceveni are ca vecini: la S - comuna Oancea, la N – comuna Cavadineşti, la V – comuna Băneasa, la E – râul Prut. Comuna Suceveni se află în bazinul hidrografic Prut principalele ape fiind Prut, Horincea şi Oarba. Aici se află şi lacul Pochina. Teritoriul comunei Suceveni, ca şi întreg teritoriul judeţului Galaţi aparţine sectorului de climă continentală. Regimul climatic se caracterizează prin veri foarte calde şi ierni relativ reci. Suprafaţa teritoriului său este de 7.040 ha, populaţia fiind 2.192 locuitori (2002).
- În ceea ce priveşte istoricul comunei, se povesteşte că prin anul 1770, pe valea Oarbei s-au stabilit nişte oieri din Transilvania, care au întemeiat satul Chirileşti,care se va numi Oarba (sat component al comunei Rogojeni). Creşterea numerică a locuitorilor şi activitatea rodnică pe care au desfăşurat-o au dus la transformarea satului Chirileşti-Oarba în comuna cu numele Tudor Vladimirescu (în 1925). În 1968, prin reorganizarea administrativ-teritorială, comuna Suceveni este constituită din localităţile Tudor Vladimirescu (azi Suceveni) şi Rogojeni. Pe teritoriul comunei se află rezervaţiile naturale Pădurea Pogăneşti şi Lacul Pochina.
- Rogojeni este o localitate de frontieră, situată la graniţa cu Republica Moldova. Satul este aşezat între râul Prut şi pârâul Horincea. Din punct de vedere administrativ, satul este, începând cu anul 1968, parte a comunei Suceveni. Este atestat documentar în 1502. Satul este localitatea de origine a scriitorului poporanist Spiridon Popescu, autor a mai multor lucrări de proză scurtă, printre care "Rătăcirea de la Stoborăni", care descrie modul în care s-a desfăşurat revolta ţărănească de la 1907 în satul Rogojeni.
- Populaţia satului număra, conform recensământului din 2002, 756 de persoane, în creştere faţă de datele din 1992, când se recenzau 655 de persoane. Majoritatea populaţiei este constituită din persoane vârstnice, mulţi dintre tineri emigrând în străinătate. Domeniul de activitate preponderent este agricultura.
- Surse: Biblioteca comunală Suceveni (Carmen Mihaela Savu, bibliotecar); Poze locale. În: Rogojeni Sat [online]. [citat 30 mai 2012]. Disponibil în internet: http://www.facebook.com/rogojeni.sat
Personalităţi
- Spiridon Popescu (1864-1933) - scriitor
- Ioan Constantinescu (1938-2002) - profesor universitar, critic literar
Primăria SUCEVENI
Date contact:
- Adresa: loc. Suceveni, jud. Galaţi
- Cod poştal: 807285
- Telefon: 0236/348265
- Fax: 0236/348260
- E-mail: primaria_suceveni@yahoo.co.uk
Biblioteca
- Biblioteca Comunală Suceveni a fost constituită în anul 1970, fiind amplasată în centrul satului, lângă Căminul Cultural. Renovată şi modernizată îm anul 2008, Biblioteca Comunală Suceveni oferă servicii multiple. Biblioteca este dotată cu o sală Internet cu un număr de 5 calculatoare, o sală care cuprinde bibliografie şcolară şi universală şi o sală cu cărţi din domeniile geografie, istorie, medicină, biologie, artă şi sport. Din anul 1983 şi până în prezent, fondul de carte a crescut de la un număr 6.057 documente la 9.555. În colaborare cu Căminul Cultural şi şcoala, Biblioteca Comunală a organizat în cadrul diverselor activităţi culturale, prezentări de carte, momente literare şi istorice.
- Bibliotecari:
- Covrig Neculina
- Mitrofan Elena
- Covrig Nicoleta
- Lefter Mariana
- Bibliotecar:
- BAŞA Cezarina
Studii:
Experienţă profesională:
Educaţie
- Grădiniţe:
- Grădiniţa cu Program Normal nr. 1, com. Suceveni;
- Grădiniţa cu Program Normal nr. 1, sat Rogojeni, com. Suceveni.
- Școli gimnaziale:
- Școala Gimnazială ”Vasile Burlui”, com. Suceveni Tel: 0236/348.442
email: scoalasuceveni@yahoo.com
Obiceiuri și tradiții populare
- Având în vedere că localitatea a fost înființată de oieri transilvăneni stabiliți aici în timpul transhumanței, sunt puține date despre colindatul tradițional. Chiar și așa, există totuși, colinde religioase, nespecifice zonei, care se cântau în biserică. În timpul Crăciunului, copiii mergeau cu Steaua, iar cei mai mari mergeau la rude, dorindu-le sărbători fericite.
- Din datele reconstituite, în prezent, cei mici merg cu Plugușorul în timpul dimineții, iar cei mari, când se însera. Cei mai mici erau răsplătiți cu un colăcel mic, nuci și gutui, iar cei mai mari primeau colăcei împletiți și bani. Tot de Anul Nou, exista obiceiul Jienilor, adică un fel de teatru popular; pentru prestația lor, Jienii erau răsplătiți cu bani.
- "Sfânt Vasile" era un colind de An Nou, care se cânta de către fete, în noaptea de Anul Nou.[1]
- Dintre ritualurile de invocare a ploii, cele care se regăsesc cel mai frecvent la nivelul județului Galați sunt paparudele și caloianul. În satele din județul Galați, obiceiul paparudelor avea această formă: o tânără se îmbrăca doar într-o cămașă, peste care se prindeau lanțuri de cucută, care o acopereau în totalitate. Un alai întreg o însoțea în tot satul, paparuda fiind udată cu apă, totul fiind însoțit de rostirea unor versuri specifice.
- În Rogojeni, o femeie era îmbrăcată cu totul în boz verde; astfel costumată, mergea din casă în casă, fiind udată cu apă, iar cine o vedea cânta niște versuri specifice.[2]
Note/Referinţe
- ↑ BĂNCESCU, Iuliana; PANAITESCU, Laura Elisabeta, Obiceiuri de iarnă la Dunărea de Jos, vol. 1. Galaţi : Editura Centrului Cultural "Dunărea de Jos", 2017, p. 101-102, 211.
- ↑ BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 122
- Suceveni, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Județene "V.A. Urechia"]. Disponibil în Internet: https://tinread.bvau.ro/opac/authority/218980