Difference between revisions of "Băleni"

(→‎Primăria Băleni)
 
(108 intermediate revisions by 5 users not shown)
Line 1: Line 1:
 
='''Date monografice'''=
 
='''Date monografice'''=
−
:[[Image:baleni4.jpg|frameless|Poşta Băleni]] [[Image:baleni2.jpg|frameless|Şcoala generală Băleni]] [[Image:baleni3.jpg|frameless|Şcoala generală Băleni]]  
+
[[File:9789731872353-2763763.jpg|thumb|Familiile boiereşti]] [[File:Biserica1.jpg|thumb|Biserica Băleni]] [[File:stefan2.jpg|thumb|Statuia lui Ştefan cel Mare]]  
 +
:Băleni apare menţionat în documente în 1448, în expresia "fântâna lui Balea, pe Suholui"<ref>Dorin Pintilie, Mariana Pintilie, ''Comuna Băleni : Studiu monografic complex'', Cluj-Napoca, Eurodidact, 2003, p. 192</ref>, în 1528 fiind numită "''Fântâna Bălenilor''", iar în a doua jumătate a secolului XVIII, logofătul Ioan Cantacuzino, căpitanul Gheorghe Şerban şi hatmanul Costache Ghica au cumpărat moşii în zonă.<ref>Paul Păltănea, Mihai Dim. Sturdza, "Istoria moşiei Băleni din ţinutul Covurlui", în ''Familiile boiereşti din Moldova şi Ţara Românească. Vol. III : Familia Cantacuzino'', Bucureşti, Simetria, 2014, p. 503</ref> Cea mai întinsă suprafaţă de pământ a fost însă deţinută, din a II-a jumătate a secolului al XVIII-lea până la exproprierea din 1949, de ramura Deleni a familiei Cantacuzino.
 
:Comuna Băleni este atestată în două documente emise de Petru Rareş în anul 1528; unul dintre ele a fost întocmit la Huşi, întărind prin carte domnească, dreptul de stăpânire asupra unei ocine; cel de al II-lea document a fost scris în limba slavonă, prin acest act, domnul Moldovei întărind dreptul de proprietate asupra moşiei formată din „''giumătăţi de la Fântâna Bălenilor''”. Ambele documente se referă la posesiuni care se aflau pe teritoriul actualei comune Băleni: Poiana Ocolului, Fântâna Bălenilor; de asemenea, sunt menţionaţi şi o parte dintre membrii obştei răzăşeşti de pe Suhurlui, care au în proprietate terenuri ale căror limite au fost hotărnicite în vremea lui Ştefan cel Mare de starostele Felea: Alba, Petru, Oane, Jurj.  
 
:Comuna Băleni este atestată în două documente emise de Petru Rareş în anul 1528; unul dintre ele a fost întocmit la Huşi, întărind prin carte domnească, dreptul de stăpânire asupra unei ocine; cel de al II-lea document a fost scris în limba slavonă, prin acest act, domnul Moldovei întărind dreptul de proprietate asupra moşiei formată din „''giumătăţi de la Fântâna Bălenilor''”. Ambele documente se referă la posesiuni care se aflau pe teritoriul actualei comune Băleni: Poiana Ocolului, Fântâna Bălenilor; de asemenea, sunt menţionaţi şi o parte dintre membrii obştei răzăşeşti de pe Suhurlui, care au în proprietate terenuri ale căror limite au fost hotărnicite în vremea lui Ştefan cel Mare de starostele Felea: Alba, Petru, Oane, Jurj.  
−
:În secolul al XVIII-lea, stăpâneau întinse suprafeţe de pământ pe teritoriul satului Băleni, logofătul Ioan Cantacuzino, căpitanul Gheorghe Şerban şi hatmanul Costache Ghica. Cea mai întinsă suprafaţă de pământ a fost însă deţinută, din a II-a jumătate a secolului al XVIII-lea până la exproprierea din 1949, de ramura Deleni a familiei Cantacuzino.
+
:Familia Cantacuzino şi-a pus amprenta asupra istoriei acestei comune. "Localnicii spun că domniţele participau la sărbătorile satului, jucau la horele duminicale [...]. Le plăcea să cunune tinerii care întemeiau noi familii şi să le boteze copii."<ref>Dorin Pintilie, Mariana Pintilie, ''Comuna Băleni : Studiu monografic complex'', Cluj-Napoca, Eurodidact, 2003</ref>
−
:[[Image:gradinita baleni.jpg|frameless|Şcoala cu clasele I-IV Băleni]]  [[Image:biserica1.jpg|frameless|Biserica Băleni]] [[Image:stefan2.jpg|frameless|Statuia lui Ştefan cel Mare/Grădiniţa Băleni]]
 
−
:Comuna este situată în colinele Covurluiului şi câmpia înaltă a Covurluiului. Teritoriul este de 6755 ha, iar populaţia este de  2686 locuitori (2002). Temperatura medie anuală a aerului este de 10,5°C. Teritoriul comunei Băleni se înscrie în bazinul hidrografic al Siretului, principala apă curgătoare este Suhurluiul care provine din 3 afluenţi: Mileşti, Suhurlui şi Suhu.
 
−
[[Imagine:cavou baleni.jpg|thumb|alt=cavou baleni|Cavoul Cantacuzinilor]]
 
−
:De-a lungul timpului, cultivarea terenurilor a reprezentat ocupaţia de bază a locuitorilor din Băleni. Cele mai însemnate suprafeţe erau cultivate cu grâu, secară, porumb.
 
−
:Familia Cantacuzino şi-a pus amprenta asupra istoriei acestei comune. Exista o relaţie specială cu membrii comunităţii pentru că familia Cantacuzino a iubit Băleniul şi s-a simţit indisolubil legată de el. Localnicii spun că domniţele participau la sărbătorile satului, jucau la horele duminicale, le plăcea să cunune tinerii care întemeiau noi familii şi să le boteze copii. Viaţa cotidiană în Bălenii Covurluiului a membrilor familiei Cantacuzino însemna mese îmbelşugate, ore de călărie, plimbări lungi, partide de vânătoare. Locul favorit pentru vânătoare era pădurea de la Clăile Hăţaşului.
 
 
:Oamenii locului erau impresionaţi de conacul impunător al Cantacuzinilor, construcţie solidă, înconjurată cu un zid roşu, masiv. După 1949, localul a servit o vreme ca şcoală şi sediu pentru C.A.P., apoi a fost demolat. La începutul secolului al XX-lea a fost proiectat şi construit Cavoul Cantacuzinilor, după modelul construcţiilor din ţările europene.
 
:Oamenii locului erau impresionaţi de conacul impunător al Cantacuzinilor, construcţie solidă, înconjurată cu un zid roşu, masiv. După 1949, localul a servit o vreme ca şcoală şi sediu pentru C.A.P., apoi a fost demolat. La începutul secolului al XX-lea a fost proiectat şi construit Cavoul Cantacuzinilor, după modelul construcţiilor din ţările europene.
 +
:Pe teritoriul comunei Băleni, se regăsește "''Valul lui Atanaric"'' - un zid de apărare, atribuit goților, datând din secolele II-IV d. Hr. și care este înscris în Lista monumentelor istorice cu codul GL-I-m-A-02975.01, conform Anexei la Ordinul ministrului culturii nr. 2.828/2015 pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului culturii și cultelor nr. 2.314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată, și a Listei monumentelor istorice dispărute, cu modificările ulterioare din 24.12.2015 (M. Of., Partea I nr. 113bis din 15 februarie 2016).<ref>LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2015-Județul Galaţi. În: Institutul Național al Patrimoniului [online],[15 febr. 2016].[citat: 4 aprilie 2022]. Disponibil în Internet:https://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-GL.pdf?fbclid=IwAR0UZNHdUUdQolDkcxlF-HorxdYSt-_i5WtcB9XauxELBSeCz8nZ8Yc_h6I </ref>
 +
:Comuna este situată în colinele Covurluiului şi câmpia înaltă a Covurluiului. Teritoriul este de 6755 ha, iar populaţia era în 2002 de 2686 locuitori. Temperatura medie anuală a aerului este de 10,5°C. Teritoriul comunei Băleni se înscrie în bazinul hidrografic al Siretului, principala apă curgătoare fiind Suhurluiul, care provine din 3 afluenţi: Mileşti, Suhurlui şi Suhu.
 +
:De-a lungul timpului, cultivarea terenurilor a reprezentat ocupaţia de bază a locuitorilor din Băleni. Cele mai însemnate suprafeţe erau cultivate cu grâu, secară, porumb.
  
 
='''Primăria Băleni'''=
 
='''Primăria Băleni'''=
−
:[[Image:baleniprrr.jpg|thumb|left|alt=baleniprrr|Centru Băleni.]]
+
[[Image:Primaria Balabanesti1.jpg|thumb|alt=Primaria Baleni.| Primăria comunei Băleni]]
−
[[Imagine:pozr.jpg|thumb|alt=pozr|Primăria Băleni]]
 
 
'''Date de contact:'''
 
'''Date de contact:'''
 
::'''Adresa:''' Str. Principală, nr. 30
 
::'''Adresa:''' Str. Principală, nr. 30
Line 19: Line 17:
 
::'''Fax:''' 0236/330430
 
::'''Fax:''' 0236/330430
 
::'''E-mail:''' primariabaleni@yahoo.com
 
::'''E-mail:''' primariabaleni@yahoo.com
 +
::'''Site:''' http://www.comunabaleni.ro
  
−
::'''URL:''' http://www.comunabaleni.ro/index.html
+
='''Biblioteca'''=
 +
:Situată în centrul comunei, a fost înfiinţată după cel de-Al Doilea Război Mondial, în anul 1960. Tot atunci, s-a construit Căminul Cultural, renovat în 1977, în cadrul căruia a funcţionat o bibliotecă destinată întregii comunităţi. După 1989, biblioteca a rămas în aceeaşi clădire, dar beneficiază de un spaţiu mai mare, ce include o sală de lectură. În anul 1990 biblioteca avea 5396 de volume din diverse domenii. La nivelul anului 2001, fondul de carte a crescut la 7835 de volume. Biblioteca a fost frecventată în perioada postrevoluţionară de un număr de 350 cititori anual, cei mai numeroşi fiind elevii, studenţii, casnicele şi pensionarii. Până în 1989, fondul de carte a fost gestionat de Sorin Cristian Noureanu, profesor de limba rusă şi limba engleză.
 +
:Comuna Băleni se mândreşte cu o importantă bibliotecă, şi anume cea  a familiei Cantacuzino. Istoricul Paul Păltănea afirma că cele mai multe volume au fost colecţionate de George Matei Cantacuzino în secolul al XIX- lea, în urma lungilor sale călătorii în apusul Europei. Multe dintre lucrările în limba engleză, franceză, germană şi rusă, dar şi ediţii româneşti erau legate în piele de viţel, vopsită în culori sobre, în special negru. Ele purtau pe cotor inscripţia ''Prince Georges Cantacuzino''. Dintre cărţile care au aparţinut cneazului George Matei Cantacuzino, aproximativ 1220 de volume au îmbogăţit fondul Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" din Galaţi, o parte dintre ele fiind inventariate în 1952, fiind astăzi accesibile publicului.
 +
:'''Blogul bibliotecii'''': http://biblioteca-baleni.blogspot.ro/
 +
:'''Biblioteca pe facebook''': https://www.facebook.com/biblioteca.baleni
 +
:'''Bibliotecari''': Grecu Florica (absolventă a Facultăţii de Biologie, în prezent pensionară); Ilie Lisaveta (absolventă a Liceului Pedagogic Galaţi, în prezent învăţătoare); Noureanu Sorin (profesor de limba engleză, decedat la Revoluţia din 1989).
 +
Bibliotecar: '''CRĂCIUN Maricica''' (din 1990).
  
−
==Primar==
+
='''Educaţie'''=
 +
[[File:baleni8.jpg|thumb|Şcoala generală Băleni]]
 +
:'''Grădiniţe''':
 +
:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1''
  
−
'''OPREA Lică '''
+
:'''Școli gimnaziale''':
−
''(n. 07.01.1961, com. Băleni, jud. Galaţi)''
+
:*''Şcoala Gimnazială Nr. 1 Băleni'', com. Băleni, Tel: 0236/330.406, e-mail: scoalabaleni2008@yahoo.com,
 +
facebook: https://ro-ro.facebook.com/scoala.baleni
  
−
Studii:
+
='''Obiceiuri și tradiții populare'''=
 +
:Sărbătoarea Crăciunului și vestea bună a Nașterii Domnului era răspândită, din casă în casă, de copiii care cântau ''Florile dalbe''.
 +
:În noaptea de Anul Nou, cete de copii merg cu ''Plugul'' - acum, sunt răsplătiți preponderent cu bani, pe când în trecut primeau nuci, mere sau roșcove. În trecut, ceata celor care mergeau cu ''Plugul'', era alcătuită din cămăraș, un tânăr care ducea cei patru boi de coarne și unul care era la plug. Atunci când treceau pe lângă poarta gospodarului, cei din ceată trăgeau o brazdă și apoi erau răsplătiți de gazde. În prezent, se mai practică puține obiceiuri, cu excepția organizării ''Clămpilor''.<ref>BĂNCESCU, Iuliana; PANAITESCU, Laura Elisabeta, ''Obiceiuri de iarnă la Dunărea de Jos'', vol. 1. Galaţi : Editura Centrului Cultural "Dunărea de Jos", 2017, p. 111.</ref>
  
−
:*Facultatea de Mecanică, Universitatea Galaţi, specialitatea ”Electromecanică tehnologică”
+
:''Sânzienele'' este sărbătoarea populară care are loc în data de 24 iunie și care marchează momentul în care culturile de cereale ating maturitatea. Premergător acestei zile, se făcea curățenie și se măturau curțile și gospodăriile, iar tinerii, fetele și flăcăii, își pregăteau hainele de sărbătoare. Această sărbătoare dublează în plan popular sărbătoarea nașterii sfântului Ioan Botezătorul. În zorii acestei zile, tinerii se îndreptau spre locurile de unde puteau culege flori de sânziene, pe care le adunau în buchețele sau le împleteau în cununi de formă circulară sau cruciformă, care apoi erau aduse în sat. Cununile de sânziene se așezau la porți, uși ori ferestre, dar și la ușile grajdurilor; aceste cununi aveau rolul de a proteja de forțele malefice, considerându-se că sunt aducătoare de noroc.
 +
:La Băleni, se practica obiceiul ca fetele și flăcăii să pună scaieți curățați de puf, în vase fără apă, pe care le puneau la streșinile caselor. Se considera ca vor avea noroc în dragoste sau nenoroc, dacă scaieții creșteau sau nu peste noapte.<ref>BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 114.</ref>
  
−
Experienţă profesională:
+
:Bogăția recoltelor viitoare era legată de atragerea forțelor benefice ale naturii. Atragerea acestor forțe se făcea prin ritualurile ''cultului agrar al boului'', care se practica în perioada ieșitului la semănat. Ziua ieșirii la câmp era desemnată pe 9 martie, iar atunci, membrii familiei se adunau în jurul carului, unde erau plugul și sacii cu sămânță și asistau la momentul în care se pleca la semănat, considerându-se că participarea lor contribuia la bogăția în roade a respectivului an.
 +
:În Băleni, se făcea o brazdă, se semăna, moment în care se făcea și o urare specifică.
  
−
:*Subinginer Combinatul Siderurgic Călăraşi (1983 – 1986)
+
:''Sursa'': BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 200
−
:*Subinginer ICMRS Galaţi (1986 – 1997)
+
[[File:Comuna Baleni III42125.jpg|frameless|right|Primaria Baleni]]
−
:*Subinginer ICMRS Galaţi – şef serviciu (1997 – 2000)
 
−
:*Viceprimar com. Băleni (2000 – 2004)
 
−
:*Primar (din 2004).
 
  
−
==Viceprimar==
+
='''Note/Referinţe'''=
−
'''POPA Ionel'''
+
<references />
−
''(n. 15.01.1973, Galaţi, jud. Galaţi)''
+
:*''Primăria Comunei Băleni'' [online]. [citat 8 februarie 2010]. Disponibil în internet: http://www.comunabaleni.ro/utile.html.
 +
:*Iasmina Ungureanu, "Comună gălăţeană mică, visuri mari", în ''Viaţa liberă'' [online], 6 iun. 2017, [citat 27 iunie 2017]. Disponibil în Internet: https://www.viata-libera.ro/satul/89845-comuna-galateana-mica-visuri-mari-proiecte-de-modernizare-a-drumurilor-si-a-retelei-de-canalizare
 +
:*Dorin Pintilie, Mariana Pintilie, ''Comuna Băleni : Studiu monografic complex'', Cluj-Napoca, Eurodidact, 2003
 +
:*'''Băleni, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Județene "V.A. Urechia"]'''. Disponibil în Internet:  https://tinread.bvau.ro/opac/authority/220170
  
−
Studii:
+
[[Barcea]] • [[Bălăbăneşti]] • [[Bălăşeşti]] • [[Băneasa]] • [[Bereşti-Meria]] • [[Braniştea]] • [[Brăhăşeşti]] • [[Buciumeni]] • [[Cavadineşti]] • [[Cerţeşti]] • [[Corni]] • [[Corod]] • [[Cosmeşti]] • [[Costache Negri]] • [[Cuca]] • [[Cudalbi]] • [[Cuza Vodă]] • [[Drăguşeni]] • [[Drăgăneşti]] • [[Folteşti]] • [[Frumuşiţa]] • [[Fundeni]] • [[Fârţăneşti]] • [[Ghidigeni]] • [[Gohor]] • [[Griviţa]] • [[Independenţa]] • [[Iveşti]] • [[Jorăşti]] • [[Lieşti]] • [[Matca]] • [[Măstăcani]] • [[Movileni]] • [[Munteni]] • [[Nămoloasa]] • [[Negrileşti]] • [[Nicoreşti]] • [[Oancea]] • [[Pechea]] • [[Piscu]] • [[Poiana]] • [[Priponeşti]] • [[Rădeşti]] • [[Rediu]] • [[Scânteieşti]] • [[Schela]] • [[Slobozia Conachi]] • [[Smârdan]] • [[Smulţi]] • [[Suceveni]] • [[Suhurlui]] • [[Şendreni]] • [[Tudor Vladimirescu]] • [[Tuluceşti]] • [[Ţepu]] • [[Umbrăreşti]] • [[Valea Mărului]] • [[Vârlezi]] • [[Vînători]] • [[Vlădeşti]]
−
:*Liceul Industrial nr. 3 Galaţi
 
−
 
 
−
Experienţă profesională:
 
−
:*Muncitor la SIDEX Galaţi (1991 – 1999)
 
−
:*Viceprimar com. Băleni (din 2004).
 
−
 
 
−
==Secretar==
 
−
'''CRĂCIUN Fănica'''
 
−
''(n. 03.02.1957, com. Vârlezi, jud. Galaţi)''
 
−
 
 
−
Studii:
 
−
 
 
−
:*Curs de perfecţionare „Secretarul comunei – factor de continuitate în administraţia publică”
 
−
 
 
−
Experienţă profesională:
 
−
 
 
−
:*Profesor suplinitor (1972 – 1983)
 
−
:*Lucrător comercial (1984 – 1993)
 
−
:*Secretar com. Băleni (din 1996).
 
−
 
 
−
==Contabil==
 
−
'''CRĂCIUN Janeta'''
 
−
''(n. 27.04.1955, com. Băleni, jud. Galaţi)''
 
−
 
 
−
Studii:
 
−
:*Facultatea de Tehnologie şi Chimia Produselor Alimentare, Universitatea din Galaţi
 
−
:*Facultatea de Management Financiar-Contabil Universitatea din Galaţi
 
−
:*Curs de iniţiere operator calculatoare
 
−
 
 
−
Experienţă profesională:
 
−
:*Lucrător comercial (1976 – 1986)
 
−
:*Inginer (1986 – 1999)
 
−
:*Referent contabil com. Băleni (din 2000).
 
−
 
 
−
='''Bibliotecă'''=
 
−
:Biblioteca comunală Băleni este situată în centrul comunei, având vecini la Nord strada Principală, la Vest proprietate familiei Marin Ion, la Est Terasa Dinatos şi la Sud brutăria comunală.
 
−
:Biblioteca a fost înfiinţată după al II-lea Război Mondial, în anul 1960. Tot atunci, s-a construit Căminul Cultural, renovat în 1977, în cadrul căruia a funcţionat o bibliotecă destinată întregii comunităţi. După 1989, biblioteca a rămas în aceeaşi clădire, dar beneficiază de un spaţiu mai mare, în cadrul căruia există un hol, o sală de lectură şi biroul bibliotecarei.  În 1990, biblioteca avea 5396 de volume din domeniile: beletristică, agricultură, sport, religie, istorie, geografie. La nivelul anului 2001, fondul de carte a crescut la 7835 de volume. Biblioteca a fost frecventată în perioada postrevoluţionară de un număr madiu de 350 cititori anual, cei mai numeroşi fiind elevii, studenţii, casnicele şi pensionarii. Până în 1989, fondul de carte a fost gestionat de Sorin Cristian Noureanu, profesor de limba rusă şi limba engleză.
 
−
:Comuna Băleni se mândreşte cu o importantă bibliotecă, şi anume, cea  a familiei Cantacuzino. Istoricul Paul Păltănea consideră că cele mai multe volume au fost colecţionate de George Matei Cantacuzino în secolul al XIX- lea, în urma lungilor sale călătorii în apusul Europei. Multe dintre lucrările în limba engleză, franceză, germană şi rusă, dar şi ediţii româneşti erau legate în piele de viţel, vopsită în culori sobre, în special negru. Ele purtau pe cotor inscripţia Prince Georges Cantacuzino. Dintre cărţile care au aparţinut cneazului George Matei Cantacuzino, aproximativ 1220 de volume au îmbogăţit fondul bibliotecii din Galaţi, o parte dintre ele fiind inventariate în 1952. Cărţile Cantacuzinilor sunt accesibile azi publicului care frecventează [[Biblioteca „V. A. Urechia" Galaţi]].
 
−
[[Imagine:camin1.jpg|thumb|alt=camin1.|Biblioteca Comunală Băleni.]]
 
−
:Bibliotecari:
 
−
:*Grecu Florica – absolventă a Facultăţii de Biologie, în prezent pensionară;
 
−
:*Ilie Lisaveta – absolventă a Liceului Pedagogic Galaţi, în prezent învăţătoare;
 
−
:*Noureanu Sorin – profesor de limba engleză, decedat la Revoluţia din 1989.
 
−
 
 
−
:Bibliotecar:
 
−
:'''CRĂCIUN Maricica''' ''(n. 11.03.1958, com. Băleni, jud. Galaţi)''
 
−
 
 
−
Studii:
 
−
:*Liceul Industrial "Radu Negru" Galaţi
 
−
 
 
−
Experienţă profesională:
 
−
:*bibliotecar şi profesor suplinitor la Şcoala Generală Băleni (1979 – 1990)
 
−
:*bibliotecar comuna Băleni (din 1990).
 

Latest revision as of 06:38, 22 August 2024

Date monografice

Familiile boiereşti
Biserica Băleni
Statuia lui Ştefan cel Mare
Băleni apare menţionat în documente în 1448, în expresia "fântâna lui Balea, pe Suholui"[1], în 1528 fiind numită "Fântâna Bălenilor", iar în a doua jumătate a secolului XVIII, logofătul Ioan Cantacuzino, căpitanul Gheorghe Şerban şi hatmanul Costache Ghica au cumpărat moşii în zonă.[2] Cea mai întinsă suprafaţă de pământ a fost însă deţinută, din a II-a jumătate a secolului al XVIII-lea până la exproprierea din 1949, de ramura Deleni a familiei Cantacuzino.
Comuna Băleni este atestată în două documente emise de Petru Rareş în anul 1528; unul dintre ele a fost întocmit la Huşi, întărind prin carte domnească, dreptul de stăpânire asupra unei ocine; cel de al II-lea document a fost scris în limba slavonă, prin acest act, domnul Moldovei întărind dreptul de proprietate asupra moşiei formată din „giumătăţi de la Fântâna Bălenilor”. Ambele documente se referă la posesiuni care se aflau pe teritoriul actualei comune Băleni: Poiana Ocolului, Fântâna Bălenilor; de asemenea, sunt menţionaţi şi o parte dintre membrii obştei răzăşeşti de pe Suhurlui, care au în proprietate terenuri ale căror limite au fost hotărnicite în vremea lui Ştefan cel Mare de starostele Felea: Alba, Petru, Oane, Jurj.
Familia Cantacuzino şi-a pus amprenta asupra istoriei acestei comune. "Localnicii spun că domniţele participau la sărbătorile satului, jucau la horele duminicale [...]. Le plăcea să cunune tinerii care întemeiau noi familii şi să le boteze copii."[3]
Oamenii locului erau impresionaţi de conacul impunător al Cantacuzinilor, construcţie solidă, înconjurată cu un zid roşu, masiv. După 1949, localul a servit o vreme ca şcoală şi sediu pentru C.A.P., apoi a fost demolat. La începutul secolului al XX-lea a fost proiectat şi construit Cavoul Cantacuzinilor, după modelul construcţiilor din ţările europene.
Pe teritoriul comunei Băleni, se regăsește "Valul lui Atanaric" - un zid de apărare, atribuit goților, datând din secolele II-IV d. Hr. și care este înscris în Lista monumentelor istorice cu codul GL-I-m-A-02975.01, conform Anexei la Ordinul ministrului culturii nr. 2.828/2015 pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului culturii și cultelor nr. 2.314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată, și a Listei monumentelor istorice dispărute, cu modificările ulterioare din 24.12.2015 (M. Of., Partea I nr. 113bis din 15 februarie 2016).[4]
Comuna este situată în colinele Covurluiului şi câmpia înaltă a Covurluiului. Teritoriul este de 6755 ha, iar populaţia era în 2002 de 2686 locuitori. Temperatura medie anuală a aerului este de 10,5°C. Teritoriul comunei Băleni se înscrie în bazinul hidrografic al Siretului, principala apă curgătoare fiind Suhurluiul, care provine din 3 afluenţi: Mileşti, Suhurlui şi Suhu.
De-a lungul timpului, cultivarea terenurilor a reprezentat ocupaţia de bază a locuitorilor din Băleni. Cele mai însemnate suprafeţe erau cultivate cu grâu, secară, porumb.

Primăria Băleni

Primaria Baleni.
Primăria comunei Băleni

Date de contact:

Adresa: Str. Principală, nr. 30
Cod poştal: 807025
Telefon: 0236/330530
Fax: 0236/330430
E-mail: primariabaleni@yahoo.com
Site: http://www.comunabaleni.ro

Biblioteca

Situată în centrul comunei, a fost înfiinţată după cel de-Al Doilea Război Mondial, în anul 1960. Tot atunci, s-a construit Căminul Cultural, renovat în 1977, în cadrul căruia a funcţionat o bibliotecă destinată întregii comunităţi. După 1989, biblioteca a rămas în aceeaşi clădire, dar beneficiază de un spaţiu mai mare, ce include o sală de lectură. În anul 1990 biblioteca avea 5396 de volume din diverse domenii. La nivelul anului 2001, fondul de carte a crescut la 7835 de volume. Biblioteca a fost frecventată în perioada postrevoluţionară de un număr de 350 cititori anual, cei mai numeroşi fiind elevii, studenţii, casnicele şi pensionarii. Până în 1989, fondul de carte a fost gestionat de Sorin Cristian Noureanu, profesor de limba rusă şi limba engleză.
Comuna Băleni se mândreşte cu o importantă bibliotecă, şi anume cea a familiei Cantacuzino. Istoricul Paul Păltănea afirma că cele mai multe volume au fost colecţionate de George Matei Cantacuzino în secolul al XIX- lea, în urma lungilor sale călătorii în apusul Europei. Multe dintre lucrările în limba engleză, franceză, germană şi rusă, dar şi ediţii româneşti erau legate în piele de viţel, vopsită în culori sobre, în special negru. Ele purtau pe cotor inscripţia Prince Georges Cantacuzino. Dintre cărţile care au aparţinut cneazului George Matei Cantacuzino, aproximativ 1220 de volume au îmbogăţit fondul Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" din Galaţi, o parte dintre ele fiind inventariate în 1952, fiind astăzi accesibile publicului.
Blogul bibliotecii': http://biblioteca-baleni.blogspot.ro/
Biblioteca pe facebook: https://www.facebook.com/biblioteca.baleni
Bibliotecari: Grecu Florica (absolventă a Facultăţii de Biologie, în prezent pensionară); Ilie Lisaveta (absolventă a Liceului Pedagogic Galaţi, în prezent învăţătoare); Noureanu Sorin (profesor de limba engleză, decedat la Revoluţia din 1989).

Bibliotecar: CRĂCIUN Maricica (din 1990).

Educaţie

Şcoala generală Băleni
Grădiniţe:
  • Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1
Școli gimnaziale:
  • Şcoala Gimnazială Nr. 1 Băleni, com. Băleni, Tel: 0236/330.406, e-mail: scoalabaleni2008@yahoo.com,

facebook: https://ro-ro.facebook.com/scoala.baleni

Obiceiuri și tradiții populare

Sărbătoarea Crăciunului și vestea bună a Nașterii Domnului era răspândită, din casă în casă, de copiii care cântau Florile dalbe.
În noaptea de Anul Nou, cete de copii merg cu Plugul - acum, sunt răsplătiți preponderent cu bani, pe când în trecut primeau nuci, mere sau roșcove. În trecut, ceata celor care mergeau cu Plugul, era alcătuită din cămăraș, un tânăr care ducea cei patru boi de coarne și unul care era la plug. Atunci când treceau pe lângă poarta gospodarului, cei din ceată trăgeau o brazdă și apoi erau răsplătiți de gazde. În prezent, se mai practică puține obiceiuri, cu excepția organizării Clămpilor.[5]
Sânzienele este sărbătoarea populară care are loc în data de 24 iunie și care marchează momentul în care culturile de cereale ating maturitatea. Premergător acestei zile, se făcea curățenie și se măturau curțile și gospodăriile, iar tinerii, fetele și flăcăii, își pregăteau hainele de sărbătoare. Această sărbătoare dublează în plan popular sărbătoarea nașterii sfântului Ioan Botezătorul. În zorii acestei zile, tinerii se îndreptau spre locurile de unde puteau culege flori de sânziene, pe care le adunau în buchețele sau le împleteau în cununi de formă circulară sau cruciformă, care apoi erau aduse în sat. Cununile de sânziene se așezau la porți, uși ori ferestre, dar și la ușile grajdurilor; aceste cununi aveau rolul de a proteja de forțele malefice, considerându-se că sunt aducătoare de noroc.
La Băleni, se practica obiceiul ca fetele și flăcăii să pună scaieți curățați de puf, în vase fără apă, pe care le puneau la streșinile caselor. Se considera ca vor avea noroc în dragoste sau nenoroc, dacă scaieții creșteau sau nu peste noapte.[6]
Bogăția recoltelor viitoare era legată de atragerea forțelor benefice ale naturii. Atragerea acestor forțe se făcea prin ritualurile cultului agrar al boului, care se practica în perioada ieșitului la semănat. Ziua ieșirii la câmp era desemnată pe 9 martie, iar atunci, membrii familiei se adunau în jurul carului, unde erau plugul și sacii cu sămânță și asistau la momentul în care se pleca la semănat, considerându-se că participarea lor contribuia la bogăția în roade a respectivului an.
În Băleni, se făcea o brazdă, se semăna, moment în care se făcea și o urare specifică.
Sursa: BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 200
Primaria Baleni

Note/Referinţe

  1. ↑ Dorin Pintilie, Mariana Pintilie, Comuna Băleni : Studiu monografic complex, Cluj-Napoca, Eurodidact, 2003, p. 192
  2. ↑ Paul Păltănea, Mihai Dim. Sturdza, "Istoria moşiei Băleni din ţinutul Covurlui", în Familiile boiereşti din Moldova şi Ţara Românească. Vol. III : Familia Cantacuzino, Bucureşti, Simetria, 2014, p. 503
  3. ↑ Dorin Pintilie, Mariana Pintilie, Comuna Băleni : Studiu monografic complex, Cluj-Napoca, Eurodidact, 2003
  4. ↑ LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2015-Județul Galaţi. În: Institutul Național al Patrimoniului [online],[15 febr. 2016].[citat: 4 aprilie 2022]. Disponibil în Internet:https://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-GL.pdf?fbclid=IwAR0UZNHdUUdQolDkcxlF-HorxdYSt-_i5WtcB9XauxELBSeCz8nZ8Yc_h6I
  5. ↑ BĂNCESCU, Iuliana; PANAITESCU, Laura Elisabeta, Obiceiuri de iarnă la Dunărea de Jos, vol. 1. Galaţi : Editura Centrului Cultural "Dunărea de Jos", 2017, p. 111.
  6. ↑ BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 114.

Barcea • Bălăbăneşti • Bălăşeşti • Băneasa • Bereşti-Meria • Braniştea • Brăhăşeşti • Buciumeni • Cavadineşti • Cerţeşti • Corni • Corod • Cosmeşti • Costache Negri • Cuca • Cudalbi • Cuza Vodă • Drăguşeni • Drăgăneşti • Folteşti • Frumuşiţa • Fundeni • Fârţăneşti • Ghidigeni • Gohor • Griviţa • Independenţa • Iveşti • Jorăşti • Lieşti • Matca • Măstăcani • Movileni • Munteni • Nămoloasa • Negrileşti • Nicoreşti • Oancea • Pechea • Piscu • Poiana • Priponeşti • Rădeşti • Rediu • Scânteieşti • Schela • Slobozia Conachi • Smârdan • Smulţi • Suceveni • Suhurlui • Şendreni • Tudor Vladimirescu • Tuluceşti • Ţepu • Umbrăreşti • Valea Mărului • Vârlezi • Vînători • Vlădeşti

Retrieved from ‘http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Băleni&oldid=21040’