Comuna Folteşti este situată în partea de est a judeţului Galaţi, învecinată la N cu comuna Măstăcani, la S cu comuna Frumuşiţa, la V cu comuna Scânteieşti, iar la E cu Republica Moldova. Se găseşte la o distanţă de 12 km de cel mai apropiat oraş, Târgu Bujor şi la 31 km de municipiul reşedinţă de judeţ, Galaţi. Comuna are în componenţă satul Stoicani. Teritoriul comunei, însumând 6900 ha teren, este situat în partea estică a Podişului Covurlui, fiind o succesiune de dealuri înguste, înalte, prelungi şi văi paralele. Este străbătut de pârâul Chineja şi mărginit la est de râul Prut.

Satul Folteşti apare menţionat în documente încă din 1448 când se întăreşte uricul din 15 iulie pentru mai multe sate între care Zmulţi, Mileşti, Căzăneşti, Schela, Iveşti, Gârleşti, Tuluceşti, Dăbeşti etc. Denumirea localităţii se pare că provine de la o formă de vegetaţie, numită „foltane”, alcătuită din stuf şi papură şi care este specifică luncii Prutului. Alţi cercetători susţin că numele satului provine de la o poreclă, cu Foltea care însemna „om cu pântecele mare, burtos”. Folteştiul a fost reşedinţă de plasă (unitate teritorial-administrativă) şi a avut în subordine 7 sate, până la al II-lea Război Mondial. După război, a fost parte componentă a regiunii Galaţi, raionul Tg. Bujor, iar din 1968 face parte din judeţul Galaţi.

Satul Stoicani este situat pe dealul Hăboaia, la contactul cu lunca Chineja-Prut având o populaţie de 1042 locuitori. Satul este atestat la 12 ianuarie 1495, când Ştefan cel Mare dă un hrisov pentru satul vecin Rădeni. Se pare că în jurul anului 1495 satul Rădeşti era stăpânit de Fedca, fiica lui Stoica Dienis spătarul, care era, probabil originar din satul Stoicani.

Populaţia actuală a comunei este de 3332 locuitori, dintre care 2287 locuitori ai satului Stoicani, iar suprafaţa totală a acesteia este de 6900 ha. Principala ocupaţie şi sursă de existenţă a locuitorilor acestei comune este agricultura şi creşterea animalelor( ovine şi bovine). Clădirile principale sunt: Primăria, Şcoala Gimnazială, Căminul Cultural, Dispensarul Medical Uman, sediul Poliţiei de Frontieră construit după standarde europene, Biserica Ortodoxă „ Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, Biserica Romano-Catolică „Calea Sfintei Cruci”.

Sursa: Biblioteca comunală Folteşti (Cornelia Moisă, bibliotecar)

Pe teritoriul comunei Foltești, respectiv în satul Stoicani, se găsesc următoarele monumente arheologice :

• Valul lui Atanaric, cu codul GL-I-m-A-02975.12, datând din secolele sec. II - IV p. Chr., din Epoca migraţiilor;
• O necropolă, situată pe "Dealul de pe Râpă", în vatra satului, la 150 m V de "Cetăţuia", având codul GL-I-s-A-02991, și care datează din sec. XI - X a. Chr., cultura Hallstatt;
• Situl arheologic de la Stoicani, punct "Cetăţuia", având codul GL-I-s-A-02992, situat la marginea de E a satului, 100 m V de halta CFR Stoicani;
• O necropolă, având codul GL-I-m-A-02992.01, și o așezare, cu codul GL-I-m-A-02992.02, ambele situate la marginea de E a satului, 100 m V de halta CFR Stoicani.

Primăria FOLTEŞTI

Date contact:

Adresa: comuna Folteşti, judeţul Galaţi

Cod poştal: 807130

Telefon: 0236/346006

Fax: 0236/346041

Email: primar@comunafoltesti.ro

Site: http://comunafoltesti.ro/

Biblioteca

Biblioteca Folteşti

Biblioteca Folteşti

Biblioteca Comunală Folteşti îşi desfăşoară activitatea din anul 1960. Sediul a fost renovat în 1989, fiind situat în partea de N a Căminului Cultural. Deserveşte 3.330 de locuitori. Fondul de carte în anul 2008 cuprindea 10031 volume, cu 267 achiziţii noi (175 din finanţare şi 92 din alte surse).

În anul 2009, activităţile au debutat cu „Când s-a născut Eminescu!”, „Permanenţa unui simbol numit Unire”, „O, mamă, dulce mamă”, „Ziua Internaţională a Copilului”, „124 de ani de la naşterea lui Liviu Rebreanu”. Biblioteca Comunală colaborează intens cu şcoala şi grădiniţa realizând activităţi interesante şi educative.

În anul 2008, s-au înregistrat următorii indicatori de utilizare: utilizatori activi – 360; utilizatori înscrişi – 100; total documente difuzate – 6.935; vizite la bibliotecă – 375; servicii în exterior – 39.

Repartizarea utilizatorilor înscrişi:

• după vârstă: sub 14 ani – 64; între 14 – 25 ani – 29;
• după categoria socio-profesională: elevi – 90; casnice – 3; muncitori – 2.

Bibliotecar:

MOISĂ Cornelia

Educaţie

Grădiniţe:

• Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1, com. Folteşti

• Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1, sat Stoicani, com. Folteşti

Școli gimnaziale:

• Şcoala Gimnazială Nr. 1, com. Folteşti, Tel: 0236/865.030

email: scoala.foltesti@yahoo.com

• Şcoala Gimnazială Nr. 1, sat Stoicani, com. Folteşti

Obiceiuri și tradiții populare

Dintre ritualurile de invocare a ploii, cele care se regăsesc cel mai frecvent la nivelul județului Galați sunt paparudele și caloianul. În satele din județul Galați, obiceiul paparudelor avea această formă: o tânără se îmbrăca doar într-o cămașă, peste care se prindeau lanțuri de cucută, care o acopereau în totalitate. Un alai întreg o însoțea în tot satul, paparuda fiind udată cu apă, totul fiind însoțit de rostirea unor versuri specifice.

La Foltești, ziua paparudei era considerată a patra zi după Paște; în această zi, fetele se costumau numai în alb, având ochii acoperiți și umblau prin sat, rostind versuri specifice de invocare a ploii.^[1]

Strângerea recoltelor este și un moment prielnic pentru a aduce mulțumiri forțelor cosmice care au facilitat aceasta – astfel, acestor forțe li se aduceau "ofrande-jertfe". Acest obicei își are originea în niște vechi ceremonii păgâne în cinstea zeiței Diana, care proteja culturile și câmpurile. Cu ocazia sânzienelor, se aducea de la câmp câte un snop de grâu, iar boabele acestuia erau zdrobite și fierte cu miere, iar rezultatul acestui procedeu se numea "cașă" și era oferit ca ofrandă bisericii; din primele recolte de fructe, se ofereau de asemenea ofrande. Ultimul snop de grâu era lăsat pe câmp, deoarece se considera că acesta aparținea pământului care a rodit, era un fel de "pomană".

În Foltești, drept mulțumire pentru recoltele bogate, se lăsa pe câmp un mănunchi de grâu, care să fie împrăștiat de vânt, încât și anul următor să fie roditor. Atunci când se culegea via, un butuc de vie era lăsat necules, acesta fiind un ospăț pentru păsările de toamnă.^[2]

Note/Referinţe

1. ↑ BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 121-122
2. ↑ BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 203-204.

• Foltești, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Județene "V.A. Urechia"]. Disponibil în Internet: https://tinread.bvau.ro/opac/authority/219735